PSD-ismele lui Predoiu i-au infuriat pe magistrati. Patru asociatii anunta ca refuza „orice intalnire” cu ministrul Justitiei: „Este obligatoriu ca participantii la dialog sa impartaseasca valori comune”

Patru asociatii ale magistratilor (Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie) anunta bca refuza „orice fel de intalnire propusa de ministrul justitiei. Independenta justitiei nu se negociaza!”. Catalin Predoiu a solicitat intalniri cu magistratii pentru a discuta despre ce poate fi pus in locul Sectiei Speciale dupa ce aceasta va fi desfiintata.

„Este obligatoriu ca participantii la dialog sa impartaseasca valori comune, sa accepte reguli si principii echivalente. Or, actualul ministru al justitiei este cel care a propus, in luna februarie 2020, un proiect de lege pentru desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie insotit de asa-numite ‘garantii’ asupra carora Comisia de la Venetia si-a prezentat ingrijorarea severa, aratand ca sunt contrare Constitutiei Romaniei si statului de drept”, isi motiveaza magistratii pozitia.

„Totodata, in privinta desfiintarii SIIJ, ministrul justitiei a invocat in fata Comisiei Europene existenta unor opinii divergente in sistemul judiciar, omitand sa arate ca peste 90% din adunarile generale ale tuturor instantelor si parchetelor din Romania au respins crearea unei asemenea sectii sau au solicitat desfiintarea sa, in multiple randuri in ultimii ani, in acord cu absolut toate recomandarile organizatiilor internationale relevante. Faptul ca o minoritate sustine o alta solutie tehnica este o imprejurare fireasca in orice democratie constitutionala, insa lipsa unui consens intre asociatiile profesionale nu justifica nici blocarea oricarei reforme si nici o amanare sine die a modificarilor necesare, folosind un astfel de contex”, subliniaza cele patru asociatii.

Reamintim ca aceasta pozitie a lui Catalin Predoiu este impartasita si de liderii PSD, acestia sustinand in mod repetat ca „sunt magistrati care spun ca Sectia Speciala ne apara de abuzuri”.

Comunicatul intregral al celor patru asociatii

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie au luat act de invitatia adresata de ministrul justitiei de a participa la o sedinta cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor, la data de 16 decembrie 2021, pentru a discuta ”aspecte privind imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul justitiei”.

O astfel de intalnire este cu totul inutila, cat timp pasii de urmat pentru respectarea rapoartelor Comisiei Europene, hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, avizelor Comisiei de la Venetia, rapoartelor GRECO si avizelor Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, respectiv Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni sunt extrem de clari, proiectele de lege rezultate din dezbaterile cu asociatiile magistratilor si consultarea publica cu societatea civila fiind publicate de Ministerul Justitiei cu mult timp in urma, la 26 martie 2021.

De asemenea, este obligatoriu ca participantii la dialog sa impartaseasca valori comune, sa accepte reguli si principii echivalente.

Or, actualul ministru al justitiei este cel care a propus, in luna februarie 2020, un proiect de lege pentru desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie insotit de asa-numite ”garantii” asupra carora Comisia de la Venetia si-a prezentat ingrijorarea severa, aratand ca sunt contrare Constitutiei Romaniei si statului de drept.

In paragrafele 55, 56 si 60 ale Avizului nr.1036/2021, publicat la 5 iulie 2021, Comisia de la Venetia explica detaliat urmatoarele aspecte:

”55. Prin urmare, acest amendament introduce un tip de imunitate care poate fi ridicata de CSM (similar cu cel acordat de Constitutia Romaniei in privinta parlamentarilor), in ciuda faptului ca actualul cadru legal in vigoare pare sa ofere garantii suficiente. Acestea sunt prevazute de legea actuala nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (independenta, profesionalism si specializarea magistratilor aplicabila tuturor cetatenilor, inclusiv magistratilor); garantiile prevazute in Codul de procedura penala; garantiile oferite de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si garantii speciale pentru magistrati (competenta in functie de calitatea persoanei, cazuri de suspendare a judecatorilor si procurorilor din functie, apararea judecatorilor si procurorilor si garantii speciale in timpul cercetarilor penale).

56. Identificarea judecatorilor si procurorilor ca avand nevoie de garantii speciale suplimentare – dincolo de cele de care beneficiaza in mod corect sub imunitatea functionala – poate transmite un semnal gresit si ar putea fi in detrimentul imaginii profesiei in Romania.

60. In plus, orice inviolabilitate, ca regula, trebuie sa fie prevazuta in Constitutie, deoarece inviolabilitatea unui grup specific de persoane incalca principiul egalitatii. Amendamentele propuse dau impresia ca introducerea unui nou tip de inviolabilitate combinat cu desfiintarea SIIJ ar servi ca un fel de protectie (garantie) impotriva raspunderii pentru fapte de coruptie. Evident, nu acesta este scopul care trebuie indeplinit, iar Comisia de la Venetia este foarte critica fata de o asemenea imunitate, intrucat pune in pericol lupta impotriva coruptiei.”

Avizul Comisiei de la Venetia a dovedit ceea ce peste 1100 de magistrati transmiteau public in luna februarie 2021: ”Magistratura curata nu are nevoie de filtre de impunitate!”. O parte dintre acesti magistrati s-au trezit imediat cercetati disciplinar si chiar propusi pentru suspendare din functie de Inspectia Judiciara pentru presupuse convorbiri private, fapt incompatibil cu regulile minimale ale statului de drept, si sunt in continuare hartuiti, fara ca actualul ministru al justitiei sa ia vreodata public atitudine in raport de aceste imprejurari.

Totodata, in privinta desfiintarii SIIJ, ministrul justitiei a invocat in fata Comisiei Europene existenta unor opinii divergente in sistemul judiciar, omitand sa arate ca peste 90% din adunarile generale ale tuturor instantelor si parchetelor din Romania au respins crearea unei asemenea sectii sau au solicitat desfiintarea sa, in multiple randuri in ultimii ani, in acord cu absolut toate recomandarile organizatiilor internationale relevante. Faptul ca o minoritate sustine o alta solutie tehnica este o imprejurare fireasca in orice democratie constitutionala, insa lipsa unui consens intre asociatiile profesionale nu justifica nici blocarea oricarei reforme si nici o amanare sine die a modificarilor necesare, folosind un astfel de context.

Prin urmare, dat fiind faptul ca actualul ministru al justitiei nu impartaseste valori comune cu Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie, consideram ca orice dialog initiat de acesta in atare circumstante a devenit imposibil, deoarece deosebirile dintre cei care l-ar putea purta sunt ireductibile.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita din nou reforme rapide in justitie, pentru alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entitatilor internationale relevante si doleantelor majoritatii covarsitoare a magistratilor romani. De altfel, niciuna dintre modificarile de esenta daunatoare aduse legilor justitiei, realizate in perioada 2018-2019 si intrate in vigoare, inca nu a fost abrogata.

Asa cum am aratat in nenumarate randuri, cel putin urmatoarele reforme sunt necesare urgent:

Desfiintarea neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”;

Reinstaurarea meritocratiei in magistratura; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolului ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii; intarirea independentei procurorului si reglementarea clara si restrictiva a notiunii de procuror ierarhic superior;

Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind alegerea si revocarea membrilor CSM, in sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile si accesibile;

Reorganizarea Inspectiei Judiciare, crearea a doua inspectii distincte pentru judecatori, respectiv procurori, reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea in functiile de conducere;

Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;

Ratificarea de Parlamentul Romaniei a Protocolului nr. 16 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al carui text a fost adoptat de Comitetul Ministrilor la data de 10 iulie 2013 si care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai inalte jurisdictii ale partilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci cand apreciaza ca o anumita cauza aflata pe rolul lor ridica o problema grava privind interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale.

Acordarea posibilitatii de a sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru a solicita o opinie legala si curtilor de apel (inclusiv curtii militare de apel) avand in vedere ca si aceste instante au fost indicate printre cele mai inalte jurisdictii romane care vor fi in masura sa ceara un aviz Curtii Europene cu ocazia depunerii declaratiei din partea Romaniei la data semnarii Protocolului din 14.10.2014 (a se vedea comunicatul Ministerului Afacerilor Externe la adresa https://www.mae.ro/node/29238).

Acordarea posibilitatii si instantelor inferioare de a sesiza jurisdictiile superioare (Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv curtile de apel) pentru a se incuviinta solicitarea de aviz consultativ, dat fiind faptul ca multe litigii in care se pune problema compatibilitatii legislatiei interne cu cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului nu ajung a fi dezbatute in fata curtilor de apel sau a instantei supreme.
Asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor romani reamintesc si ca nerespectarea unei hotarari pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, intr-o procedura de infringement, sa impuna sanctiuni financiare, sub forma unei sume forfetare si/sau a unei plati zilnice. In acest sens, prin Scrisoarea trimisa de Comisia Europeana Guvernului Romaniei in data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificari legate de nerespectarea hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-379/191, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor

Asociatia Initiativa pentru Justitie

Urmareste-ne si pe: