PSD vrea sa gratieze mii de infractori pentru a-l scapa si pe Dan Voiculescu de puscarie. Ce spun organizatiile magistratilor
Decizia unei legi a gratierii trebuie sa apartina Guvernului, a declarat, marti, ministrul Justitiei, Florin Iordache, precizand ca in cursul zilei va avea o discutie pe aceasta tema cu premierul Sorin Grindeanu si ca, in opinia sa, aministia nu trebuie avuta in vedere, dar gratierea da, cu „eliminarea faptelor de coruptie si a faptelor grave impotriva persoanei”. Iordache a mai spus ca nu trebuie negat faptul ca gradul de ocupare in penitenciare este foarte mare, respectiv de 150%, aratand ca sunt 19.000 de locuri in penitenciare si 27.000 de detinuti.
Intrebat, marti dimineata, la intrarea la CSM, despre o posibila lege a gratierii, ministrul Justitiei a spus ca au existat discutii pe aceasta tema cu reprezentantii penitenciarelor si ai asociatiilor profesionale si ca nu trebuie negat ca in acest moment gradul de ocupare in penitenciare este foarte mare, respectiv de 150 la suta.
„Nu trebuie sa negam faptul ca in acest moment gradul de incarcare la nivelul penitenciarelolr este foarte mare, in jur de 150 la suta. Acesti oameni, daca au gresit, sa isi ispaseasca pedeapsa, dar incercam sa cream niste conditii umane. In acelasi timp, trebuie sa spunem un lucru foarte clar, ca avem conventii internationale, avem din partea CEDO, chiar sub sanctiunea platii multor milioane de euro, din cauza conditiilor care exista in peniteciare. In acelasi timp, daca pornim astazi constructia unui penitenciar pentru 500-600 de locuri, timpul minim de executie este de cinci ani, deci pana in 2021 gradul de incarcare nu poate fi diminuat”, a declarat ministrul Justitiei.
El a mai spus ca decizia unei posibile legi a gratierii trebuie sa apartina Guvernului, precizand ca in cursul acestei zile se va intalni cu premierul Sorin Grindeanu pentru discutii pe aceasta tema: „Voi discuta (cu premierul, n.r.), repet, este un subiect foarte important, iar decizia trebuie sa fie a Guvernului. Eu am argumentele tehnice si spun ceea ce se intampla in penitenciare, dar decizia este a Guvernului”.
Intrebat daca se va merge pe aministie si gratiere, ministrul Justitiei a spus ca, din punctul sau de vedere, aministia nu trebuie avuta in vedere, ci doar gratierea, dar cu „eliminarea faptelor de coruptie si a faptelor grave impotriva persoanei”.
„Amnistia, din punctul meu de vedere, nu trebuie avuta in vedere, dar gratierea este un fenomen. Si asociatiile profesionale au sustinut gratierea, pentru ca este un atribut al fiecarui stat in materie penala pentru un astfel de act de clementa. Din 2002, cand s-a dat ultima lege care vizeaza gratierea, dar bineinteles cu eliminarea faptelor de coruptie, cu eliminarea faptelor grave impotriva persoanei si asa mai departe”, a mai aratat Iordache.
El a precizat ca in prezent sunt 19.000 de locuri in penitenciare si 27 000 de detinuti, iar in alte state sunt incarcerati alti peste 11.000 de romani.
Forumul Judecatorilor din Romania, impotriva amnistiei si gratierii
Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” se delimiteaza de declaratiile lui Florin Iordache, potrivit carora gratierea ar fi sustinuta de asociatiile profesionale ale magistratilor, precizand ca situatia grava a sistemului penitenciar nu e noua si nici inedita.
„Situatia grava a sistemului penitenciar din Romania nu este insa nici noua, nici inedita, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu acelasi fenomen, din experienta carora trebuie extrase cele mai bune remedii. (…) Imprejurarea ca problema cazarii detinutilor la un nivel compatibil cu dispozitiile Conventiei nu a fost rezolvata de decidentul politic dupa o perioada de peste 5 ani de la primele condamnari CEDO (..), coroborata cu lipsa unor remedii progresive eficiente in aceeasi perioada, creeaza unui observator obiectiv impresia ca acest fenomen este folosit, la apogeul sau, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care sa zadarniceasca lupta impotriva coruptiei sau a infractionalitatii, in general. Puterea legislativa si puterea executiva sunt responsabile pentru condamnarile privitoare la conditiile din penitenciare, avand in vedere ca nu au luat in timp util masurile legale si administrative adecvate pentru evitarea si stoparea suprapopularii penitenciarelor”, transmite Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” printr-un comunicat de presa.
Asociatia de magistrati prezizeaza ca printre masurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de catre statele membre nu se regasesc gratierea sau amnistia colectiva.
„Pentru implementarea masurilor generale, chiar si in ipoteza unei hotarari-pilot contra Romaniei, CEDO acorda o perioada de cel putin 6 luni (in cazul Belgiei, 2 ani), in care exista posibilitatea realizarii unui calendar previzibil pentru implementarea masurilor, astfel ca nu exista nicio urgenta in adoptarea unei legi de amnistie sau gratiere colectiva inainte de a epuiza toate celelalte remedii, care sa elimine si cauzele pe viitor (termen mediu si lung), nu doar efectele. In rapoartele de specialitate internationale s-a concluzionat ca amnistia sau gratierea colectiva sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilitatii, al respectarii statului de drept si al separarii puterilor in stat. Astfel de masuri pot avea ca efect scaderea increderii in justitie si accentuarea sentimentului de insecuritate sociala, fara a conduce in realitate la eradicarea suprapopularii penitenciarelor, efectul putand fi doar de scurta durata”, mai transmit magistratii.
Judecatorii dau exemplu raportul de tara MCV din anul 2015, in care s-a consemnat ca „respingerea de catre Parlament, in luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opozitia fata de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnati pentru infractiuni de coruptie. Totodata, faptul ca, dupa nici o saptamana de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost scos din sertare in Parlament dovedeste ca aceasta problema nu este inchisa”.
„In privinta infractiunilor de coruptie, in multe state cu standarde democratice poate mai reduse decat cele adoptate de Romania (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau gratiere colectiva au fost respinse de tribunalele constitutionale sau instantele supreme. Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” subliniaza ca intr-o societate macinata de coruptie este necesara cresterea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajeaza fenomenul, iar nu amnistierea unor infractiuni, gratierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora”, mai spun magistratii.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
