„Pur si simplu ne pierdem piata”. Elvetia isi regandeste neutralitatea, pierde prea multi bani tinandu-se departe de razboiul din Ucraina
„Cum ne asiguram ca industria noastra de aparare ramane competitiva si, in acelasi timp, mentinem o linie ferma in ceea ce priveste ‘neutralitatea’ istorica?”. Aceasta este dilema cu care se confrunta in prezent parlamentul elvetian, unde au loc dezbateri aprinse cu privire la renuntarea la interdictia de reexport catre Ucraina a armelor fabricate in Elvetia, arata Breaking Defense intr-o ampla analiza.
Aceasta dilema afecteaza deja industria locala de aparare, in timp ce razboiul face ravagii in Europa de Est si, prin extensie, ii face pe clientii traditionali de arme elvetiene sa fie precauti. Sau, dupa cum a spus un oficial de top din industrie, „pur si simplu ne pierdem piata”.
Oficialul, secretarul general al federatiei elvetiene a industriei de aparare ASD, Matthias Zoller, a declarat pentru Breaking Defense ca, in cadrul unei intalniri recente cu ministrul elvetian al economiei, Guy Parmelin, o duzina de directori executivi ai companiilor din domeniul apararii au dat exemple recente de situatii in care se asteptau sa li se solicite cereri de oferte din strainatate si nu le-au primit.
„Unii chiar au primit scrisori in care erau intrebati daca compania lor ar putea garanta ca pot imparti si livra arme in cazul in care aliatii NATO ar trebui sa invoce articolul 5 din tratatul sau fondator… dar nicio companie elvetiana nu poate da aceasta garantie, deoarece legislatia elvetiana nu numai ca interzice sa dea altor tari, ci si sa livreze catre tari implicate intr-un conflict armat intern sau extern”, a declarat Zoller.
Pana in prezent, nu exista niciun indiciu ca razboiul din Ucraina se va transforma intr-un conflict care sa implice direct NATO si mandatul sau in temeiul articolului 5 privind autoapararea colectiva. Dar, in timp ce alte natiuni occidentale au furnizat cu generozitate pentru apararea militara a Kievului, presiunea creste asupra Elvetiei pentru a permite, cel putin, ca armele fabricate in Elvetia si vandute deja armatelor straine sa fie reexportate in Ucraina.
„Nimeni nu cere Elvetiei sa livreze arme direct Ucrainei. Intelegem ca acest lucru nu este compatibil cu neutralitatea”, a declarat duminica Frederic Journes, ambasadorul Frantei in Elvetia, pentru ziarul de limba germana NZZ am Sonntag. „Este vorba despre reexportul de arme si munitii elvetiene care se afla in stocurile partenerilor nostri europeni. Daca acestea sunt blocate, este o problema pentru Europa”.
Problema le da batai de cap legislatorilor, care se gandesc la ideile filozofice ale „neutralitatii” si la ceea ce constituie o arma „defensiva” fata de una „ofensiva”. „Daca Ucraina pierde razboiul, securitatea europeana va fi in pericol”, a declarat Journes. Comentariile sale au fost reluate de ambasadorul olandez Hedda Samson, care a declarat ca intelege dezbaterea privind neutralitatea, dar ca autoritatile elvetiene ar trebui sa exploreze toate posibilitatile pentru a sprijini Ucraina.
Dar guvernul elvetian vrea sa se asigure ca nu poate fi vazut ca ia partea cuiva – a fost neutru timp de peste 200 de ani, inca de la Tratatul de la Paris din 1815 – si ca echipamentele militare fabricate in aceasta mica natiune alpina, fara iesire la mare, nu ajung in maini gresite.
Cateva cazuri importante din ultimii ani au facut-o sa fie precauta. Grenade de mana elvetiene vandute Emiratelor Arabe Unite ar fi fost folosite in razboiul civil din Siria, munitii elvetiene vandute Qatarului au ajuns in Libia, iar in 2008 s-a spus ca aeronavele Pilatus PC-9 cu turbopropulsor ar fi fost probabil inarmate in Ciad.
In ceea ce priveste conflictul din Ucraina, Elvetia a tinut deja prima pagina a ziarelor in noiembrie, dupa ce a refuzat sa permita armatei germane sa trimita la Kiev 12.400 de obuze de fabricatie elvetiana pentru tancurile sale antiaeriene Gepard. (Germania a gasit o solutie alternativa prin simpla comanda directa de la producatorul national Reinmetall). De atunci, a aparut o noua disputa, de data aceasta cu privire la cele 96 de tancuri de lupta Leopard 2 scoase de la naftalina – fabricate initial in Germania – aflate in inventarul elvetian. Germania ar dori sa le rascumpere pentru a le inlocui pe cele pe care Berlinul le-a trimis Kievului.
Ministrul german al apararii, Boris Pistorius, si omologul sau pentru afaceri economice, Robert Habeck, i-au scris ministrului elvetian al apararii, Viola Amherd, la sfarsitul lunii februarie, asigurand-o ca tancurile nu vor fi trimise in Ucraina. Dimpotriva, acestea vor ramane fie in Germania, fie la partenerii NATO si UE „pentru a acoperi lacunele create de livrarea tancurilor Leopard 2 [catre Ucraina] si pentru a imbunatati aprovizionarea cu piese de schimb”.
Dar, Amherd a raspuns ca vanzarea poate fi realizata doar daca tancurile sunt scoase oficial din uz de catre parlamentul elvetian. Renato Kalbermatten, seful departamentului de comunicare al Ministerului elvetian al Apararii, a declarat pentru cotidianul liberal german Der Tagesspiegel ca „ceea ce face apoi [producatorul Leopard] Rheinmetall cu tancurile este o chestiune care tine de aceasta companie”.
In cazul tancurilor, insa, armata elvetiana trebuie sa se ocupe si de propriile preocupari de securitate. Cotidianul elvetian Blick a relatat in acest weekend ca generalul-locotenent Thomas Sussli, seful fortelor armate elvetiene, considera ca „din punct de vedere militar avem nevoie de fiecare tanc, dar in cele din urma decizia de a vinde sau nu tancuri de lupta este una politica”.
Comisia de securitate a parlamentului elvetian va discuta aceasta problema pe 27 martie. La fel ca generalul, se asteapta ca unii legislatori sa sustina ca Elvetia are nevoie de tancuri. Dar argumentul neutralitatii nu va fi prea departe. Philipp Matthias Bregy, seful partidului lui Amherd, Centrul, a declarat ca comisia nu va trebui sa decida doar daca tancurile sunt necesare, ci si daca o astfel de vanzare ar putea fi considerata un comert circular „care este delicat din punctul de vedere al legii neutralitatii.”
Problema mai ampla a nuantei neutralitatii este una cu care populatia elvetiana pare sa se lupte si ea. Un sondaj publicat saptamana trecuta a aratat ca 50 la suta dintre respondenti au aprobat permisiunea ca guvernele straine sa reexporte echipamente militare elvetiene in Ucraina, in timp ce 46 la suta au fost impotriva si 4 la suta au fost indecisi. Acelasi sondaj a aratat o majoritate puternica in sprijinul neutralitatii natiunii, 58 la suta considerand ca tara este inca neutra si 68 la suta crezand ca aceasta pozitie are un viitor.
Disputa politica si filozofica a lasat industria elvetiana intr-o pozitie incordata si confuza.
Exista aproximativ 1.000 de producatori si furnizori elvetieni din domeniul apararii care vand anual echipamente in valoare de aproximativ 2,57 miliarde de dolari si ofera 14.000 de locuri de munca, potrivit ASD. Institutul International de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) raporteaza ca Elvetia a fost al 12-lea cel mai mare exportator de arme din lume in 2019, imediat dupa Italia, Israel si Olanda.
De asemenea, Zoller a remarcat ca datele privind exporturile publicate astazi in Elvetia indica o crestere de 12,25% fata de cifrele din 2021 „dar acest lucru este inselator, in primul rand pentru ca cifrele din 2021 au fost cu 20% mai mici decat cele din 2020 si, in al doilea rand, o mare parte din cresterea din 2021 se datoreaza sistemelor de aparare aeriana pe care le-am vandut Qatarului pentru Cupa Mondiala, astfel incat o cifra mai realista este o crestere de 5%”… ceea ce indica totusi o scadere de 15% fata de 2020.
In ceea ce priveste reexportul de echipamente fabricate in Elvetia, Zoller a explicat ca exista sase propuneri diferite in lucru pentru a permite acest lucru, „dar acesta este un an electoral si nimeni nu vrea sa faca compromisuri cu privire la solutia pe care au sugerat-o”. El a precizat ca trei propuneri sunt sub forma de motiuni – dintre care una a fost discutata luni, iar alta va fi discutata miercuri – pentru a schimba legislatia actuala, „dar legea ar trebui sa fie scrisa si apoi discutata in parlament, ceea ce va dura probabil mult timp”.
Celelalte trei sunt sub forma de initiative parlamentare care contin formulari precise care ar fi introduse in lege „si asta ar fi mult mai rapid, dar vor fi discutate abia in vara”.
Intre timp, in timp ce natiunea neutra se afla in umbra celui mai mare conflict terestru din Europa de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial incoace, ministrul Parmelin a recunoscut intr-o declaratie ingrijorarea liderilor din industrie ca „reputatia si imaginea fiabilitatii elvetiene ar putea avea de suferit din cauza acestei situatii…”
Sau, dupa cum a spus Zoller: „Nu avem nevoie de o exceptie la o lege, ceea ce avem nevoie este o reglementare clara, deoarece problema noastra de astazi este modul in care ne vad statele straine. Daca nu ne vad ca parteneri de incredere, nu vor cumpara de la noi.”
