Putin a pornit razboiul pentru ca vrea mai multe teritorii. UE a realizat ca procesul de extindere trebuie sa cuprinda intreaga Ucraina cat mai curand

Acapararea pe calea razboiului a noi teritorii de catre Vladimir Putin i-a impins pe liderii Uniunii Europene sa isi faca propriile planuri de extindere. In prezent, se fac demersuri pentru a aduce pana la opt noi membri in blocul de 27 de tari, dintre care cel mai mare este Ucraina, relateaza Politico.

Dar aceasta campanie istorica de extindere prezinta si riscuri pentru UE.

Adaugarea de noi state – printre care s-ar putea numara si Ucraina, o mare putere agricola – ar deschide o cutie a Pandorei. Ar fi necesare reforme interne radicale, ceea ce ar putea declansa ani de lupte interne intre membrii actuali ai UE.

In ciuda complexitatii dureroase a oricarui proces de extindere, agresiunea Rusiei a convins unele guverne ale UE ca nu isi pot permite sa astepte.

„Acesta este momentul sa fim indrazneti si sa ne schimbam abordarea privind extinderea – sa aducem cele sase tari din Balcanii de Vest, precum si Ucraina si Moldova, in familia noastra”, a declarat ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg pentru Politico.

„Extinderea nu este un efort birocratic… Este vorba despre exportul si protejarea unui anumit mod de viata al democratiilor occidentale libere si deschise”, a mai spus el.

Se asteapta ca extinderea sa fie o tema care va fi prezenta in discursul anual al presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 13 septembrie, privind starea UE. De asemenea, ministrii afacerilor europene din cele 27 de capitale ale blocului comunitar urmeaza sa se ocupe de acest subiect in cadrul unei reuniuni care va avea loc la sfarsitul lunii octombrie, potrivit a doi diplomati de rang inalt ai UE.

In mod esential, Germania si Franta par sa fie de acord. Oferta cancelarului german Olaf Scholz de la inceputul acestui an pentru o Europa „largita”, precum si semnalele optimiste de la Paris, unde ministrul pentru Europa, Laurence Boone, a declarat pentru Politico ca UE ar trebui sa transmita un „mesaj coerent” tarilor candidate cu privire la aderarea la uniune – nu in ultimul rand pentru a le ajuta sa se lupte cu campaniile de influenta rusesti.

Termen limita de sapte ani

Una dintre intrebari este calendarul. Presedintele Consiliului UE, Charles Michel, a cerut ca noii membri sa fie admisi in bloc pana in 2030. Presedintele francez Emmanuel Macron sustine ideea unei extinderi in etape, in care tarile sa obtina mai intai acces la piata unica inainte de a deveni membri cu drepturi depline ai UE.

Austriacul Schallenberg a sugerat posibilitatea de a permite tarilor candidate sa faca parte, in calitate de observatori, din Comitetul politic si de securitate (COPS) al UE, un organism de la Bruxelles in cadrul caruia se iau deciziile de politica externa. „In loc sa le trimitem pur si simplu o declaratie privind politica externa si de securitate comuna a UE sau o declaratie de politica externa comuna, spunandu-le ‘semnati-o’, le facem sa participe la gandirea noastra, la luarea deciziilor”, a spus el.

Noul impuls pentru o Europa mai mare marcheaza prima astfel de campanie de extindere de cand blocul a acceptat Croatia in randurile sale in 2013. Discutiile privind acceptarea Turciei s-au incheiat cu un refuz categoric pentru Ankara din partea presedintelui Frantei de atunci, Nicolas Sarkozy, in 2011.

Insa, daca vor sa isi realizeze ambitiile, liderii UE vor trebui sa faca fata unor probleme. Probabil ca vor fi dezbateri aprinse in capitalele europene, in timp ce oficialii cantaresc gradul de adecvare a tarilor candidate – preocuparile legate de coruptia din Ucraina, de exemplu, sunt foarte mari. Apoi, exista perspectiva de cosmar a reformarii proceselor decizionale interne ale UE pentru a se adapta la un bloc mult mai mare.

Imediat ce Michel a stabilit data limita de 2030, un purtator de cuvant al Comisiei Europene, care este responsabil cu evaluarea aptitudinilor tarilor candidate, a pus la indoiala acest termen atat de rapid. Procesul de aderare la UE se bazeaza exclusiv pe „merit”, a declarat purtatorul de cuvant. Comisia urmeaza sa prezinte rapoarte de progres privind tarile candidate in cursul acestui an, desi un diplomat de rang inalt al UE a declarat ca este posibil ca prezentarea sa fie amanata pe fondul examinarii intense a candidaturii de aderare a Ucrainei, in special.

Coruptie in Ucraina

„Vrem sa dam un semnal pozitiv Ucrainei, dar lucruri precum aceasta propunere de a da mai multa putere [serviciilor] de informatii [ucrainene] in ceea ce priveste coruptia pot trimite un mesaj gresit”, a declarat un diplomat vest-european. In acelasi timp, Ucraina este o „tara foarte corupta”.

Politica agricola este cel mai evident punct fierbinte in orice viitoare discutii de aderare intre Bruxelles si Kiev. Exporturile de cereale ieftine ale Ucrainei ar putea inunda UE. Polonia si alte cateva tari UE si-au inchis deja portile pentru exporturile de cereale ucrainene, afirmand ca aceasta masura are ca scop protejarea fermierilor lor.

Printre reformele interne pe care le-ar declansa extinderea se numara: revizuirea politicii agricole comune a UE, reproiectarea bugetului pe termen lung al blocului si reformularea procesului decizional pentru a recurge mai mult la asa-numitul vot cu „majoritate calificata” in domenii precum politica externa, unde in prezent este necesara unanimitatea capitalelor.

„Ceea ce vedem … este ca actualul cadru, fie ca este vorba de buget, fie de politici sau de proceduri decizionale, nu este potrivit pentru o Europa cu 30 si ceva de membri”, a declarat ministrul portughez pentru Europa, Tiago Antunes. „Uneori este deja foarte, foarte dificil, dupa cum stiti, cu 27.”

Mai apare o problema. O extindere majora a UE ar deplasa centrul de greutate al blocului catre est, ceea ce ar putea dilua influenta decisiva pe care Franta si Germania o au in mod traditional in luarea deciziilor-cheie.

Un grup de legislatori UE elaboreaza deja planuri de mare anvergura pentru modificarea tratatului, despre care sustin ca ar fi necesare pentru extindere.

Dar modificarea tratatelor fundamentale ale UE este un proces dificil care necesita referendumuri in mai multe tari. Apetitul pentru acest tip de exercitiu este limitat in randul diplomatilor UE, unii dintre ei sustinand ca reformele pot fi puse in aplicare in cadrul actualului Tratat de la Lisabona. „In Consiliu nu exista o majoritate pentru modificarea tratatului”, a declarat un diplomat UE. „Serviciul juridic al Consiliului ne spune deja de luni de zile ca Tratatul de la Lisabona este rezistent la extindere.”

Dezbaterea privind extinderea se va intensifica in lunile urmatoare, inclusiv la cea de-a treia reuniune a Comunitatii Politice Europene a tarilor din afara blocului, care va avea loc la 5 octombrie in Spania. Michel intentioneaza sa se intalneasca cu liderii UE in grupuri restranse inainte de summit pentru a le afla opiniile cu privire la extindere.

In pofida atentiei intense acordate Ucrainei, tarile candidate mai mici fac, de asemenea, presiuni la portile blocului.

Presedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a carui tara a depus anul trecut cererea oficiala de aderare la UE, a salutat cu prudenta accentul reinnoit pe extindere. „Credem ca este in interesul tuturor, pentru ca toate tarile din Balcanii de Vest sa adere”, a declarat Osmani.

Ea a adaugat insa ca tarile nu sunt dispuse sa astepte la nesfarsit ca UE sa se hotarasca. „Este greu sa nu devii nerabdator, mai ales atunci cand faci tot ce ti se cere si apoi nu se intampla nimic”, a spus ea.