Razboi hibrid. Rusia a alimentat tensiunile din Noua Caledonie, Franta si-a trimis acolo trupele de elita – Video

Parisul a trimis unitati de elita in Noua Caledonie pentru a recupera drumul de la aeroport la capitala Noumea, dupa ce bilantul victimelor a ajuns la sase morti.

Fortele de securitate din teritoriul francez de peste mari Noua Caledonie au inceput o operatiune majora pentru a prelua controlul, de la demonstrantii pro-independenta, asupra infrastructurii din arhipelagul din Oceanul Pacific.

In cursul noptii de sambata spre duminica, ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, a confirmat ca 600 de jandarmi, inclusiv o suta de ofiteri din fortele speciale de elita antiteroriste ale Parisului, au sosit in acest stat pentru a „restabili ordinea Republicii”, relateaza Politico.

Potrivit lui Darmanin, obiectivul principal al operatiunii este de a recastiga o autostrada de 60 de kilometri care leaga capitala Noumea de aeroportul din apropiere, permitand transportul de provizii prin avion. Epave arse ale masinilor au fost folosite de protestatari pentru a bloca acest drum cheie, inaltul comisar al insulei raportand ca au fost declansate cel putin doua incendii si ca o benzinarie a fost jefuita. Zborurile catre si dinspre teritoriu au fost oprite incepand de marti, lasand aproximativ 3.200 de persoane blocate, potrivit autoritatilor.

Un convoi de vehicule blindate si utilaje grele de constructii a fost trimis din capitala, AFP raportand ca activistii inca mai controlau baraje improvizate la mijlocul zilei de duminica, ora locala. Cel putin 230 de persoane au fost retinute, iar Louis Le Franc, inaltul comisar al Noii Caledonii, a declarat intre timp ca drumul se afla sub controlul guvernului.

Starea de urgenta a fost declarata in Noua Caledonie incepand de miercuri, dupa confruntarile majore dintre manifestanti si politie, care au facut sase victime. Magazine, masini si cladiri guvernamentale au fost incendiate in timpul tulburarilor, care au fost declansate dupa ce parlamentarii francezi au votat modificari constitutionale ce ar permite tuturor locuitorilor arhipelagului sa voteze la alegerile locale. Multi dintre indigenii kanak de pe insula se tem ca aceasta miscare le va marginaliza vocile si va submina eforturile de a obtine independenta fata de Paris.

Generalul jandarmeriei locale, Nicolas Mattheos, a ordonat manifestantilor sa se retraga. „Vom castiga aceste lupte”, a declarat el. „Daca revoltatii rezista, isi vor asuma multe riscuri pentru ei insisi. Asadar, ii invit sa inceteze ciocnirile, ostilitatile cu politia si jandarmii”, a avertizat Mattheos.

Franta a acuzat Azerbaidjanul si Rusia de alimentarea tulburarilor din Noua Caledonie, un oficial din cadrul serviciilor de informatii declarand pentru POLITICO ca activitatea statelor ostile a fost detectata „de saptamani, chiar de cateva luni”. „Ei promoveaza povestea ca Franta este un stat colonialist”.

Noua Caledonie, numita astfel de exploratorul britanic James Cook in 1774, a fost cucerita de Franta in 1853. De atunci, dezvoltarea a ramas cu mult in urma majoritatii celorlalte state franceze, iar liderii comunitatii etnice kanak spun ca se confrunta cu discriminare si subinvestitii cronice.

Cu toate acestea, o serie de referendumuri de independenta nu au reusit sa arate un sprijin semnificativ pentru o ruptura cu Parisul. Un vot din 2021 – boicotat de o mare parte a comunitatii kanak – a obtinut o majoritate de 96,5 % pentru ramanerea in Franta. Cu toate acestea, un referendum din 2020 a constatat ca aproape 47% din populatie dorea independenta.