Reactia lui Banila dupa ce procurorii DIICOT i-au cerut lui Iohannis sa nu-l accepte. Cum se milogeste de Iohannis
Procurorul Felix Banila spune ca are incredere in capacitatea sefului statului Klaus Iohannis de a lua o decizie in deplina cunostinta de cauza in ceea ce priveste numirea sa la sefia DIICOT.
Declaratia acestuia vine in contextul scrisorii transmise de reprezentanti ai DIICOT presedintelui Klaus Iohannis, in care se solicita respingerea numirii lui in functia de procuror-sef al Directiei.
„Nu pot sa comentez nimic in legatura cu acest demers si nu pot sa fac niciun fel de speculatie, pentru ca (…), in primul rand, nu este deontologic si in al doilea rand procedura. Eu astept decizia domnului presedinte (Klaus Iohannis – n.r.) si eu am incredere in capacitatea domnului presedinte de a discerne si de a lua o decizie in deplina cunostinta de cauza. Stiti foarte bine – este rolul dumnealui constitutional, poate sa ma numeasca sau poate sa nu ma numeasca si de dansul depinde toata aceasta chestiune. Legea reglementeaza in mod clar etapele acestei proceduri, precum si rolul si atributiile fiecaruia dintre cei trei actori implicati in aceasta procedura, si anume ministrul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii si presedintele Romaniei”, a declarat Felix Banila, citat de Agerpres.
Procurorii reuniti in Adunarea Generala a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au decis luni sa-i trimita o scrisoare presedintelui Klaus Iohannis, in care solicita respingerea numirii lui Felix Banila in functia de procuror-sef al DIICOT.
„Procurorii DIICOT constituiti azi, 18 iunie, in Adunarea Generala au adoptat prezentul document si va solicita sa respingeti, conform art. 54, alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, propunerea formulata de ministrul Justitiei pentru functia de procuror-sef al DIICOT a domnului Felix Oliver Banila, urmand sa constatati in principal grava neconcordanta dintre motivarea hotararii CSM nr. 232 din data de 05.06.2018 si prestatia transmisa in direct pe web site-ul CSM a domnului Felix Banila, in cadrul interviului din data de 05.06.2018, fapt ce face ca intreaga procedura, inclusiv cea derulata in cabinetul ministrului Justitiei din data de 11.05.2018, sa fie viciata, afectata intrinsec de alte motive, necunoscute noua, decat cele care ar fi putut conduce la o justa apreciere a candidatului. Ce altceva este aceasta grava neconcordanta decat un viciu care afecteaza legalitatea procedurii desfasurate?”, se arata in documentul trimis presedintelui Iohannis.
Procurorii DIICOT au apreciat ca avizul pozitiv dat de CSM, cu o majoritate de 4 la 3, incluzand la votul pozitiv si pe cel al ministrului Justitiei, Tudorel Toader, a transformat „serioasele carente” demonstrate de Felix Banila la interviu in adevarate „calitati”.
Procurorii DIICOT au mai reclamat faptul ca Felix Banila nu cunoaste o limba straina, nu a raspuns la interviu care sunt dispozitiile legale privind calitatea ofiterilor de politie judiciara detasati la DIICOT si nici la intrebarile legate de strategia nationala de combatere a criminalitatii organizate si de strategia nationala privind combatarea traficului de persoane si migranti.
Pe 11 iunie, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, i-a transmis presedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Felix Banila in functia de procuror-sef al DIICOT, dupa ce acesta primise aviz favorabil din partea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
In motivarea avizului favorabil dat de Sectia pentru procurori a CSM se mentioneaza ca Felix Banila a identificat solutii pentru imbunatatirea activitatii DIICOT si a prezentat o viziune de ansamblu asupra activitatii Directiei la interviul sustinut in fata Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru sefia DIICOT s-au inscris doar doi candidati – Daniel Horodniceanu, actualul procuror-sef al institutiei, si Felix Banila, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau.
Conform reglementarilor legale in vigoare, procurorul-sef al DIICOT este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
