Rechinii de recif isi parasesc arealele pe masura ce oceanele se incalzesc

Rechinii parasesc recifele de corali, in timp ce criza climatica continua sa incalzeasca oceanele, au descoperit oamenii de stiinta, potrivit The Guardian.

Acest lucru este probabil sa dauneze rechinilor, care sunt deja pe cale de disparitie, iar absenta lor ar putea avea consecinte grave asupra recifelor. Rechinii de recif sunt o parte cheie a ecosistemului extrem de divers si delicat, care ar putea deveni periculos de dezechilibrat fara ei.

Intre 2013 si 2020, cercetatorii au etichetat si urmarit peste 120 de rechini cenusii de recif care traiesc in recifele de corali indepartate din arhipelagul Chagos, in centrul Oceanului Indian. Pe masura ce recifele au devenit mai stresate, in special in timpul evenimentului major de incalzire a oceanului El Nino din 2015- 2016, rechinii au petrecut mult mai putin timp acolo. Ei nu au reusit sa se intoarca la rezidenta normala timp de pana la 16 luni dupa un astfel de eveniment de stres.

Cu toate acestea, rechinii au petrecut de fapt mai mult timp pe mai putine recife de corali. Acestea au fost mai sanatoase si mai rezistente, din cauza mai multor factori, inclusiv eradicarea sobolanilor invazivi si a populatiilor mai mari de pasari, care ajuta la fertilizarea recifului. Cercetatorii au spus ca acest lucru a aratat ca protejarea recifelor de corali de daunele cauzate de oameni poate ajuta rechinii sa ramana in recifele lor.

Rechinii au sange rece si temperatura corpului lor este legata de temperatura apei. „Daca devine prea cald, vor trebui sa se miste”, a spus dr. David Jacoby, lector in zoologie la Universitatea Lancaster si liderul proiectului de cercetare. „Credem ca multi aleg sa se mute in ape mai adanci si mai reci, ceea ce este ingrijorator. Unii dintre rechini au disparut complet din recif pentru perioade lungi de timp. Rechinii de recif sunt deja absenti din aproape 20% din recifele de corali la nivel global, partial din cauza [pescuirii excesive], iar aceasta noua descoperire are potentialul de a exacerba aceste tendinte”, a adaugat Jacoby.

Recifele de corali tropicale sunt ecosisteme spectaculoase si cu o biodiversitate incredibila, gazduind un sfert din toti pestii marini si sunt grav afectate de incalzirea apelor oceanice, pescuitul excesiv si poluare. Marea majoritate ar putea fi pierduta daca temperatura va creste cu 2°C fata de perioada preindustriala si se preconizeaza ca majoritatea vor suferi de evenimente severe de albire in fiecare an pana la jumatatea secolului, chiar daca angajamentele din acordul de la Paris privind schimbarile climatice sunt indeplinite. Cel putin 500 de milioane de oameni se bazeaza pe recifele de corali pentru hrana si mijloacele de trai.

Rechinii cenusii de recif studiati in cercetare petrec cea mai mare parte a zilei pe recifele lor, socializand, adapostindu-se de rechinii mai mari si mancand pesti de recif. Cea mai mare parte a hranirii lor are loc noaptea si in afara recifului. Cand se intorc, fecalele lor furnizeaza nutrienti pentru alti locuitori ai recifului.

Cercetarea, publicata in revista Communications Biology, a urmarit 120 de rechini, producand peste 700.000 de puncte de date. Acestea au fost combinate cu date satelitare care au inregistrat noua masuratori diferite ale stresului mediului asupra recifelor, cele mai importante fiind temperatura suprafetei marii si modelele vantului si curentului.

Dr. Michael Williamson, cercetator asociat la Institutul de Zoologie ZSL din Londra si autor principal al studiului, a spus ca este probabil ca temperaturile ridicate sa-i alunge imediat pe rechini, dar ca impactul caldurii asupra sanatatii reciful i-a tinut departe, desi au fost necesare cercetari suplimentare pentru a confirma acest lucru.

„Rechinii joaca un rol extrem de important in mentinerea in echilibru a sistemului de recif. Mancand atat pesti erbivori, cat si pesti rapitori mai mici, ei ajuta la pastrarea sanatatii recifului. Asa ca este ingrijorator faptul ca rechinii aveau tendinta de a pleca in perioadele cele mai vulnerabile ale recifelor. Partea plina de speranta a fost ca nu toti rechinii au facut acelasi lucru”, a declarat dr. Anna Sturrock, lector superior la Universitatea din Essex, care nu a facut parte din echipa de studiu.