Rezultatele alegerilor din Turcia il obliga pe Erdogan sa mearga in turul doi
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat al presedintelui rus Vladimir Putin, se confrunta cu un al doilea tur de scrutin dupa ce voturile din alegerile prezidentiale din tara sa s-au incheiat duminica la o diferenta mica intre el si principalul candidat al opozitiei, Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), de centru-stanga. In aceste conditii, ambii candidati sa vor confrunta din nou intr-un al doilea tur de scrutin la 28 mai, scrie NewsWeek.
Sectiile de votare s-au deschis duminica, la ora locala 8.00, pentru cei peste 64 de milioane de cetateni turci care au dreptul de a vota pentru a-si alege viitorul presedinte si parlamentul pentru un mandat de cinci ani. Exista 3,4 milioane de alegatori din strainatate, care au finalizat votul marti. Prezenta la vot la alegerile din Turcia este de obicei ridicata. Aproximativ 87% dintre alegatorii eligibili au votat la alegerile prezidentiale din 2018.
Numararea voturilor a inceput dupa inchiderea urnelor la ora locala 17.00, Erdogan obtinand cea mai mare parte a sprijinului alegatorilor in fata celorlalti candidati, potrivit rezultatelor initiale care au fost actualizate in mod regulat de agentia turca de stiri TRT Haber. Al Jazeera a raportat, de asemenea, rezultate initiale similare.
Cu numaratoarea neoficiala aproape finalizata, Erdogan, 69 de ani, era usor in fata lui Kilicdaroglu, 74 de ani, cu 49,4% fata de 44,8% pentru candidatul liberal. Ceilalti candidati au obtinut scoruri modeste in comparatie cu cei doi rivali care conduceau cursa, Muharrem Ince, fondatorul Partidului Patriei, obtinand 0,5 la suta din voturi, iar liderul Aliantei ATA, Sinan Ogan, 5,3 la suta.
Erdogan a condus tara timp de 20 de ani, mai intai ca prim-ministru intre 2003 si 2014, apoi ca presedinte din 2014. Daca anterior presedintele Turciei era o functie pur ceremoniala, acest lucru s-a schimbat in 2017, cand modificarile constitutionale au abolit functia de prim-ministru.
Presedintele turc s-a confruntat indelung cu critici de-a lungul celor 20 de ani de conducere, in ciuda faptului ca si-a asigurat majoritatea alegatorilor pana in prezent. El s-a confruntat in mod repetat cu reactii negative pentru ca a luat masuri drastice impotriva drepturilor omului si a cenzurat mass-media si a fost analizat pentru legaturile sale stranse cu Putin – care a lansat o invazie la scara larga in Ucraina in februarie anul trecut. Erdogan s-a confruntat cu reactii negative din cauza felului in care a actionat la cutremurul recent din Turcia, care a provocat mii de morti.
Erdogan a declarat vineri ca va recunoaste rezultatele alegerilor daca va pierde.
Campania lui Erdogan a fost centrata in ultima luna in jurul realizarilor guvernului in sectorul apararii si a proiectelor de infrastructura. In timpul campaniei sale, Erdogan a sustinut ca opozitia primeste ordine din partea Occidentului si ca va raspunde cererilor tarilor occidentale daca va fi ales, potrivit Reuters.
Kilicdaroglu, un candidat mai progresist, a promis „democratie adevarata” pentru cetatenii turci, potrivit interviului acordat saptamana aceasta postului german DW, si a declarat ca activistii politici care au fost inchisi sub regimul lui Erdogan vor fi eliberati daca va fi ales.
Cu toate acestea, Howard Eissenstat, profesor asociat de istorie la Universitatea St. Lawrence, unde preda cursuri de istorie si politica in Orientul Mijlociu, a avertizat ca inca cinci ani de guvernare a lui Erdogan vor insemna mai putina democratie.
„[Aceasta] ar insemna noi represiuni asupra disidentei, noi incarcerari de jurnalisti si o politizare suplimentara a institutiilor cheie, inclusiv a instantelor”, a declarat el duminica pentru Newsweek.
Profesorul asociat a spus ca cetatenii turci sunt masiv divizati din cauza guvernarii lui Erdogan.
„Turcia este o tara extrem de polarizata, iar Erdogan, la fel ca multi populisti, a concentrat si intensificat aceasta polarizare ca parte a stilului sau de guvernare. Turcii au fost – si continua sa fie – puternic divizati; Erdogan conduce Turcia de mai bine de douazeci de ani, dar a castigat alegerile doar cu cea mai mica marja – si adesea prin manipularea procesului electoral”, a declarat Eissenstat.
Eissenstat a spus ca multi alegatori turci se identifica „foarte puternic” cu Erdogan, partial din motive culturale si pentru ca „simt ca este un lucru patriotic”, in timp ce altii spera ca Erdogan sa readuca tara la cresterea economica realizata de partidul sau AKP (Partidul Justitiei si Dezvoltarii) in primii ani de la infiintarea acestuia in 2001.
Economia este un factor major in alegerile de astazi din Turcia, potrivit lui Eissentat, care a descris gestionarea acesteia de catre Erdogan ca fiind „ingrozitoare”.
Un nou sector al economiei tarii a fost creat recent, odata cu inaugurarea primei centrale nucleare din Turcia. Centrala nucleara de la Akkuyu, in valoare de 20 de miliarde de dolari, a fost construita si detinuta de Rosatom, o corporatie nucleara rusa de stat. Turcia este foarte dependenta de energia si investitiile rusesti, care contribuie la economia sa in dificultate. Turcia primeste aproximativ 45% din gazele naturale din Rusia, alaturi de cantitati masive de carbune si petrol, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty.
Politica Turciei fata de Rusia si Occident
Turcia s-a asigurat ca mentine legaturi stranse cu Rusia, vecinul sau de la Marea Neagra, in ciuda faptului ca are si un rol activ de mediator intre Kiev si Moscova, tara intermediind un acord de export de cereale pe care ambele parti l-au semnat, atenuand o criza alimentara globala care a pornit de la razboiul lui Putin. Ankara a furnizat, de asemenea, drone acestei tari devastate de razboi, ambasadorul ucrainean in Turcia, Vasil Bodnar, anuntand anul trecut construirea unei fabrici in tara sa, detinuta de Baykar, o companie turca care produce drone „Bayraktar”, care au fost folosite impotriva trupelor rusesti.
Legaturile stranse ale lui Erdogan cu Putin au starnit adesea ingrijorari in randul natiunilor occidentale care au denuntat razboiul din Ucraina si au continuat sa trimita ajutor militar tarii est-europene. Kilicdaroglu are o viziune diferita in ceea ce priveste politica externa a Turciei, deoarece doreste sa reconstruiasca relatiile cu Occidentul, care au fost subminate in timpul presedintiei lui Erdogan.
„Suntem un membru al aliantei NATO. Suntem, de asemenea, o tara care a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeana”, a declarat liderul opozitiei pentru DW. „Prin urmare, ne vom indrepta spre Occident si spre civilizatia occidentala. Bineinteles, ne dorim sa avem relatii bune cu Rusia. Avem multi oameni de afaceri care lucreaza acolo. Dar nu credem ca invazia Rusiei in Ucraina este corecta si nu o acceptam”.
Daria Isachenko, asociata la Institutul german pentru afaceri internationale si de securitate, a declarat pentru Newsweek ca relatia Turciei cu Rusia este una „reciproca si interdependenta”, indiferent de cine se afla la putere.
„Este o relatie bazata pe a da si a primi. Daca opozitia vrea sa ramana un mediator in razboiul din Ucraina, va fi necesar un dialog cu Moscova, iar conducerea rusa va astepta ceva in schimb. Astfel, daca Ankara vrea ca acordul privind cerealele din Marea Neagra sa continue, Moscova se va astepta la concesii in alta parte. Acordul privind cerealele este de fapt rezultatul relatiei bilaterale turco-ruse”, a declarat Isachenko.
Daca Kilicdaroglu va castiga, este putin probabil ca relatiile dintre Turcia si Rusia „sa se extinda si mai mult”, potrivit lui Isachenko, ci vor ramane la acelasi nivel.
„Exista de fapt o dependenta reciproca in mai multe domenii: gestionarea conflictelor regionale (Siria, Libia, Nagorno-Karabah, Ucraina), energia nucleara si relatiile economice bilaterale”, a adaugat Isachenko.
