Roman din Ucraina in prima linie a frontului cu tricolorul Romaniei pe piept. Voluntar alaturi de Mariana care „i-a spart doi dinti” unui colaborator al Rusiei

news

Activistul brasovean Radu Hossu relateaza o noua poveste cu romanul Andrei care lupta pe frontul din Ucraina cu tricolorul Romaniei pe piept.

„Azi am avut pentru dimineata o ‘misiune’ care oriunde in lume ar parea simpla: sa mergem dupa mancare. Insa unde suntem noi nimic nu e simplu si nimic nu e usor. Cativa km in spatele liniei frontului se afla locatiile unde ajung de la armata ucraineana alimentele.

Aici am intalnit-o pe Mariana, o fata care este in trupele ucrainene de la inceputul razboiului, cand s-a inrolat voluntar. Mi-a povestit de o intamplare prin care a trecut: in primele zile ale razboiului, intr-o localitate din vestul ucrainei, un colaborator rus a incercat sa o agreseze. Insa si-a gresit persoana. Mariana avea un inel cu rubin, i-a f***t una (cum mi-a tradus Andrei) si i-a spart doi dinti, dupa care i-a chemat prin statie pe baieti. Cand baietii l-au perchezitionat, au gasit actele, au mers la adresa lui si au gasit armele si banii dati de rusi pentru a expune pozitiile ucrainene.

Din pacate, rubinul din inel nu a mai fost gasit. Insa Mariana si-a gasit misiunea. Sa ajute in zona logistica, o misiune grea, pentru ca acolo unde am fost azi am fost sub cateva lovituri de artilerie. Nu au fost foarte aproape de noi, insa totusi, senzatia este una de pericol. Iar logistica, chiar si pe timp de pace, este un cosmar, d-apai in razboi. Si-a mai gasit si pisica. De care are grija. Acum e a ei”, a relatat Radu Hossu pe Facebook.

Zilele trecute, Hossu a povestit cum l-a intalnit pe Andrei.

„Am trecut in Ucraina pe la vama Sighet ca sa fiu alaturi de un soldat roman-ucrainean. (…) Sunt acum aproape de linia frontului. Acum langa mine e Andrei, roman. Ucrainean. Care voluntar s-a inrolat in armata ca sa-si apere tara. Ucraina. Asta este firesc”, a relatat Hossu, marti.

Miercuri, el a prezentat si o fotografie a lui Andrei.

„El este Andrei. El e ucrainean. Se simte (si) roman. Lupta pentru Ucraina. Lupta pentru viitor. Lupta si pentru Romania. Slava Ukraini!”, a scris Hossu pe Facebook.

Hossu a intalnit mai multi romani in Ucraina.

Andrei Marga spune ca granitele Ucrainei sunt ‘nefiresti’, insemnand ca ar trebui sa ne dea si noua parti care au facut parte candva din Romania Mare. Prin partile alea de Ucraina, Solotvino de exemplu, care s-ar traduce Slatina, sunt multi vorbitori de romana. Auzi mai multa romana decat ucraineana.

De exemplu, Matuse’ Marie, la peste 50 de ani, unde am depozitat ajutoarele umanitare stranse de voi. Matuse’ Marie vorbeste exact ca la mine in Ardeal. Se considera ucraineanca, ii sustine pe baieti in razboi. Romania este pentru ea o tara vecina. Romania inseamna Uniunea Europeana si o sansa pentru tineri, dar la fel inseamna si Ungaria pentru ea si Slovacia.

Un alt exemplu e Andreea, din Bila Tservka sau Biserica Alba. Are 22 de ani, vorbeste limba romana literara. Fara accent. Ca in Brasov, de exemplu. Ea ne-a ajutat 12 ore in depozit. Pentru ea, la fel, Romania o oportunitate economica, dar nu ‘tara mama’.

Nefiresc este ca fostul Ministru al Educatiei este istoric si ca nu intelege un lucru simplu: granitele acceptate international, ratificate, fac parte din ceea ce moi denumim generic, reguli. Ca sunt norme, legi, tratate, ele toate vin constructia civilizatiei noastre si fara ele ar fi anarhie si haos.

Ele vin dintr-un contract intre parti. In cazul de fata, contractul a fost pacea de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, unde uniunea sovietica a considerat ca acele locuri ii apartin si noi fiind pierzatori, a trebuit sa acceptam. Asa s-a parafat. Asa a fost ‘contractul’. Asa a ramas regula.

Nefiresc mai este ca profesorul* de istorie Andrei Marga a ajuns sa fie ministru. Da, asta e nefiresc.

*Profesorii sunt educatori, sunt cei care construiesc urmatoarele generatii. Andrei Marga doar a pus umarul la distrugerea generatiilor tinere cat timp a fost ministru”, a explicat Radu Hossu.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: