Romania, pe penultimul loc in UE in ceea ce priveste puterea politica a femeilor si pe ultimul loc privinta egalitatatii de gen

Centrul FILIA, sprijinita de Coalitia pentru Egalitate de Gen si Reteaua pentru Prevenirea si Combaterea Violentei impotriva Femeilor a adresat o scrisoare deschisa Parlamentului. Cele 56 de organizatii neguvernamentale si persoane din mediul academic, semnatare ale scrisorii deschise, isi exprima sustinerea pentru introducerea cotelor de gen pe listele de candidati la alegerile parlamentare.

„Stimati membri ai Comisiei Juridice, de disciplina si imunitati,

Sustinem proiectul de lege Pl-x 308/2022 privind modificarea si completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, in forma adoptata de Senat, cu articolul care asigura alternanta genurilor pe listele de candidati la alegerile parlamentare. Subliniem ca in absenta acestui sistem de tip fermoar (liste care nu contin mai mult de doua persoane de acelasi sex consecutiv), legea este complet ineficienta si in niciun caz nu sustine egalitatea de gen. La alegerile din 2020 si 2016 procentul de femei din numarul total de candidati a fost foarte aproape de 30%. Dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%.

Romania este pe ultimul loc in ceea ce priveste egalitate de gen conform celui mai recent raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), si pe penultimul loc privind puterea politica a femeilor. Cotele de gen nu reprezinta doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Cotele de gen sunt necesare atat pentru repararea unor inegalitatii istorice privind nivelul reprezentarii politice a femeilor, cat si pentru asigurarea principiilor unei democratii reprezentative. Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiente, gandire, inovatie, progres in cadrul procesul decizional politic. Cotele de gen asigura sanse cu adevarat egale si prezenta vocilor si intereselor femeilor in forurile decizionale. Exista dovezi consistente ca dezvoltarea institutiilor democratice este asociata cu sporirea implicarii femeilor in viata publica (Welzel, Norris si Inglehart,2002).

Asigurarea unei reprezentari minime de 33% a femeilor pe listele de candidati pentru alegerile generale, asa cum este prevazut in proiectul de lege Pl-x 308/2022, este o masura legislativa necesara, insa nu este suficienta daca femeile vor ramane pe ultimele pozitii pe liste, neavand cu adevarat acces la o pozitie eligibila. Listele de tip fermoar pot asigura o reprezentare minima atat a barbatilor, cat si a femeilor, pentru fiecare lista electorala. Cotele de gen nu vor duce la o crestere a reprezentarii politice daca nu sunt corelate cu reguli privind plasarea ori ordinea candidatilor pe liste.

Desi procentul candidatilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 fata de alegerile parlamentare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scazut, Romania inregistrand un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scazut de la 19,1% femei alese in Parlament in 2016, la 18.5% in 2020, plasandu-se pe locul 124 in lume.

Consideram necesar ca orice partid care cere voturile femeilor sa sustina proiecte de lege care sa asigure o reprezentarea reala a acestora. Introducerea cotelor de gen impreuna cu reguli clare privind plasarea ori ordinea candidatilor pe liste accelereaza progresul in ceea ce priveste cresterea reprezentarii politice a femeilor la nivelul Parlamentului, asa cum o dovedesc cele 11 state membre ale Uniunii Europene (Franta, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croatia, Polonia, Irlanda, Luxemburg, Italia) care au deja in legislatiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare” se arata in scrisoarea deschisa a FILIA.

Aceasta este initiata de Centrul FILIA si sprijinita de Coalitia pentru Egalitate de Gen si Reteaua pentru Prevenirea si Combaterea Violentei impotriva Femeilor, dar si de numeroase alte organizatii non-guvernamentale si personalitati publice.