Romania se ridica. Revolta uriasa, peste 1.000 de procurori au semnat „Declaratia de independenta”. Televiziunile borfasilor si liderii PSD-ALDE au luat foc
„Declaratia de independenta”, prin care procurorii protesteaza fata de decizia CCR prin care sunt subordonati ministrului Justitiei, a strans peste 1.000 de semnaturi. Adica aproape o treime din numarul total al procurorilor romani.
Declaratia este semnata, la aceasta ora, de 1059 de procurori, arata juridice.ro.
„(…) Respectam competentele Ministrului Justitiei privind politica penala a statului precum si atributiile concrete in anumite domenii dar aceste competente nu valideaza in niciun fel implicarea factorului politic in modul de instrumentare si solutionare a cauzelor penale.
Ministrul Justitiei nu are si nu va avea nicio implicare si niciun rol in activitatea noastra profesionala ori in vreo cauza penala sau civila pe care o avem spre solutionare sau la care participam in calitate de reprezentanti ai Ministerului Public.
Singura institutie care gestioneaza cariera procurorului si singurul garant al independentei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 1 alin. (2) din Legea 304/2004, Ministrul Justitiei neavand si neputand sa aiba niciun fel de rol sau implicare in cariera individuala a procurorului, acest principiu neputand sa fie modificat prin inserarea unei alte sintagme in decizia Curtii Constitutionale, institutie ce nu are competenta de legiferare pozitiva.
Atragem atentia ca evaluarea profesionala a procurorilor si modalitatea de accedere in functie trebuie sa aiba la baza sistemul meritoriu, conditii si reguli clare si transparente si lipsa arbitrariului.
Solicitam tuturor institutiilor abilitate si tuturor factorilor de decizie sa respecte principiile de functionare ale Uniunii Europene, sa faciliteze indeplinirea obligatiilor internationale asumate de Romania si sa tina cont ca respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar este un punct important in materia cooperarii internationale si a capacitatii Romaniei de a fi un partener de dialog in relatie cu celelalte state membre, atat in ceea ce priveste cooperarea in materie penala cat si cooperarea in materie civila.
In sustinerea prezentei declaratii de principiu aducem aminte ca garantarea independentei sistemului judiciar a fost una dintre conditiile impuse in vederea aderarii la Uniunea Europeana, context in care au fost adoptate modificari in pachetul de legi privind sistemul judiciar, in mod specific garantarea independentei si stabilitatii procurorului, prin modificarea dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 (‘Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii’).
Obligatia Romaniei in ceea ce priveste statul de drept si garantarea independentei sistemului judiciar s-a mentinut si ulterior momentului aderarii, fiind unul dintre criteriile avute in vedere in evaluarile MCV astfel incat nu putem considera ca o abordare involutiva a statutului magistratului procuror poate sa constituie altceva decat o incalcare a angajamentelor asumate in calitate de stat membru.
De asemenea, atragem atentia ca Regulile de la Havana privind rolul procurorului, adoptate de Natiunile Unite in 1990, prevad obligatia statelor de a se asigura ca procurorii isi pot exercita functia fara a fi expusi intimidarilor, hartuirilor si interferentelor.
Ca membru al Consiliului Europei, statul roman trebuie sa ia in considerare si sa respecte avizele internationale, in acest sens in Carta de la Roma fiind prevazute ca standarde si principii europene referitoare la activitatea procurorilor urmatoarele aspecte: ‘Independenta si autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independenta justitiei. Procurorii ar trebui sa fie autonomi in luarea deciziilor si ar trebui sa isi indeplineasca sarcinile in afara oricaror ingerinte si presiuni externe, conform principiilor separatiei puterilor si responsabilitatii’.
Independenta procurorului si impartialitatea procurorului sunt doua elemente esentiale in standardele internationale, fiind privite ca puncte cheie in materia drepturilor omului, avand o latura institutionala cat si una individuala.
Independenta si impartialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia ci garantii necesare pentru indeplinirea functiei pe care Ministerul Public o are in structura statului de drept, respectiv de autoritate care asigura aplicarea legii penale, in numele si in beneficiul societatii si a interesului public, tinand cont de drepturile individuale ale cetatenilor si de necesitatea asigurarii unui sistem de drept penal efectiv. (Recomandarea (2000) 19 a Consiliului Europei, paragraful 1).
Atat Recomandarea Consiliul Europei cat si Raportul Comisiei de la Venetia subliniaza necesitatea de a asigura proceduri transparente si corecte, fara influente politice, in ceea ce priveste accederea in profesie, sistemul de promovare si activitatea procurorului. Astfel, procedurile care garanteaza o selectie corecta a procurorilor si cele care protejeaza procurorul de la o revocare arbitrara constituie aspecte importante in garantarea independentei procurorului. Nu exista niciun beneficiu in crearea unui sistem care doar aparent procurorul este independent daca actiunile practice tind spre o implicare a factorului politic in activitatea judiciara.
In acest sens, Comisia de la Venetia a subliniat ca independenta procurorului constituie un mecanism prin care se previne interferenta factorului politic sau de orice alta natura in activitatea de urmarire penala iar statele trebuie sa asigure cadrul necesar in care deciziile procurorului sa fie luate in mod impartial si corect, la fel cum judecatorului ii este cerut sa actioneze corect si impartial fara a fi supus presiunilor altor factori externi.
Raportul Comisiei de la Venetia privind independenta judiciara subliniaza ca ‘Trebuie efectuata o distinctie clara intre interesul persoanelor care detin puterea in cadrul statului si interesul general. Presupunerea ca cele doua aspecte se suprapun este prezenta in multe state europene. In mod ideal exercitarea functiilor ce vizeaza interesul general nu trebuie combinata sau confundata cu functiile ce vizeaza interesele puterii executive dintr-un anumit moment, cu interesele altor institutii sau chiar cu interesele vreunei formatiuni politice.’
Avand in vedere atributiile legale ale Ministerului Public, prevazute atat la nivel constitutional cat si la nivelul celorlalte instrumente legale, subliniem ca in calitate de procurori rolul nostru este sa aparam interesul public, inteles ca interesul cetatenilor intr-un stat democratic, rol pe care il vom exercita, in mod independent si impartial, indiferent de contextul vremelnic”, se arata in declaratia de independenta.
In replica, PSD si ALDE anunta organizarea unui miting la Bucuresti, pentru data de 9 iunie, in care vor sa condamne „abuzurile din justitie”.
Presedintele ALDE, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat, duminica, ca membrii ALDE vor participa la mitingul organizat de PSD, care va fi o manifestare contra abuzurilor din justitie.
„Da, participam pentru ca mitingul PSD, cu toate ca s-a spus ca e un miting de sustinere a Guvernului, este unul impotriva abuzurilor din justitie, prin toate protocoalele care au existat si care au incalcat libertatile si drepturile cetatenilor. E obligatia noastra, impreuna cu colegii de la PSD de a protesta pentru aceste valori si impotriva a ceea ce s-a intamplat in trecut”, a declarat Calin Popescu Tariceanu, la Antena 3.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android
