Rusia a picat din topul celor mai mari zece economii mondiale. Italia este acum mai sus decat Rusia

Pe fondul scaderii valorii rublei, Rusia a iesit din top zece cele mai mari economii la nivel mondial, coborand de pe locul 8 pe locul 11, potrivit unui raport al Bancii Mondiale publicat la 4 iulie. Italia, Brazilia si Canada s-au situat peste Rusia.

In 2023, economia rusa a crescut cu 3,6%, mai mult decat economia globala, dar din cauza slabirii rublei in raport cu dolarul american, dimensiunea sa a scazut cu 10,8%, de la 2.270 miliarde de dolari la 2.020 miliarde de dolari, a transmis Banca Mondiala.

In ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor, acesta se ridica la 13.817 dolari in 2023, fata de 15.445 dolari cu un an inainte, plasand Rusia pe locul 86 (intre Mexic si Argentina).

Potrivit The Moscow Times, Rusia se afla de aproape 20 de ani in jurul locului 10 in lista celor mai mari economii. A intrat si a iesit din top zece pentru o perioada scurta de timp, ori de cate ori exista o alta criza sau devalorizare.

A intrat in top zece la mijlocul anilor 2000, cand economia crestea rapid, dar a iesit in 2009, a revenit dupa ce si-a revenit din criza si a iesit din nou in 2015.

In 2021, Rusia era din nou pe locul zece, iar in 2022, datorita intaririi anormale a rublei, a urcat pe locul opt.

Conform Moscow Times, oficialii rusi prefera un clasament diferit – nu in functie de PIB-ul absolut, care depinde foarte mult de fluctuatiile valutare, ci in functie de paritatea puterii de cumparare (PPP). In acest clasament, Rusia se situeaza mult mai sus si este in mod constant in primele zece.

Acesta are insa dezavantajele sale: PPP este o valoare estimata. Metoda puterii de cumparare permite ajustari la diferentele de pret, dar nu intr-un mod ideal, a explicat profesorul NES Natalia Volchkova.

Potrivit acesteia, structura consumului in toate tarile este diferita, iar cosul utilizat pentru calcularea puterii de cumparare este relevant pentru acestea in diferite grade. In plus, PPP se calculeaza pe baza rezultatelor sondajelor de preturi efectuate la fiecare cativa ani si a extrapolarii rezultatelor, adica depinde si de calitatea previziunilor (de exemplu, acestea difera intre BM si FMI).