Rusia nu vrea pace. Medvedev anunta ca Moscova nu-si va opri „operatiunea speciala” nici daca Ucraina renunta la aderarea la NATO

Dmitri Medvedev, un aliat important al presedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri ca Moscova nu isi va opri campania militara in Ucraina chiar daca Kievul ar renunta oficial la aspiratiile sale de a adera la NATO, informeaza Reuters, citata de Agerpres.

Fostul presedinte Dmitri Medvedev, in prezent vicepresedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat intr-un interviu pentru televiziunea franceza ca Rusia este pregatita sa poarte discutii cu presedintele ucrainean Volodimir Zelenski, in anumite conditii.

Chiar inainte de invazia inceputa pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabila apartenenta Ucrainei la NATO.

„Renuntarea la a participa in cadrul Aliantei Nord-Atlantice este vitala acum, dar este deja insuficienta pentru a stabili pacea”, a declarat Medvedev in interviul pentru televiziunea LCI, din care agentiile ruse de presa au preluat citate.

Conform declaratiilor inaltului oficial rus, tara sa va continua campania pana cand isi va atinge obiectivele.

Reuters aminteste ca Vladimir Putin a declarat ca intentioneaza sa „denazifice” Ucraina. Kievul si Occidentul spun insa ca acesta este un pretext fara temei pentru un razboi de cucerire.

Rusia si Ucraina au purtat mai multe runde de discutii dupa inceperea invaziei, dar nu s-au inregistrat progrese si exista putine perspective pentru o reluare a acestora.

‘Acest lucru (discutiile) va depinde de modul in care se desfasoara evenimentele. Am fost pregatiti inainte sa ne intalnim (cu Zelenski)”, a spus Medvedev.

In interviu, fostul presedinte rus a mai afirmat ca armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezinta deocamdata o amenintare semnificativa. Dar situatia s-ar putea schimba, a adaugat Medvedev, daca armele trimise de SUA ar putea atinge tinte la distante mai mari.

„Inseamna un lucru cand acest tip de racheta zboara pe o distanta de 70 km”,”dar e altceva cand e vorba de 300-400 km”. Atunci „ar fi o amenintare directa pentru teritoriul Federatiei Ruse”, a estimat vicepresedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.