S-a descoperit ce provoaca mancarimi persistente la oameni. Nu este vorba de afectiuni ale pielii

Misterul cauzelor care provoaca mancarimi la oameni ar putea fi in sfarsit rezolvat. Cercetatorii de la Harvard Medical School au descoperit ca o bacterie comuna a pielii, Staphylococcus aureus, poate declansa direct mancarimea actionand asupra celulelor nervoase. Aceasta descoperire ar putea explica de ce mancarimea persistenta si intensa insoteste adesea afectiuni ale pielii precum eczema, potrivit Studyfinds.

In experimentele efectuate pe soareci, cercetatorii au observat ca bacteria S. aureus a intensificat mancarimea acestora. Ei au identificat o enzima bacteriana care activeaza o proteina implicata in coagularea sangelui, inducand astfel mancarimea. Administrarea unui medicament existent impotriva coagularii la soareci a oprit mancarimea acestora.

Testele ulterioare efectuate pe celule umane au determinat echipa din Boston sa creada ca acest medicament anti-mancarime ar putea fi un ingredient cheie in dezvoltarea cremelor impotriva mancarimilor. Publicat in jurnalul Cell, studiul lor sugereaza un posibil sfarsit al enigmei de lunga durata a mancarimii.

Anterior, se credea ca mancarimile asociate cu afectiuni ale pielii, cum ar fi eczema, proveneau din inflamatia pielii. Cu toate acestea, aceste noi descoperiri indica faptul ca S. aureus singur poate declansa mancarimea printr-o reactie moleculara in lant care duce la nevoia de a se scarpina.

Cercetatorii explica faptul ca afectiunile cutanate perturba adesea echilibrul microorganismelor care mentin pielea sanatoasa, permitand S. aureus sa se dezvolte si sa provoace mancarimi.

„Am identificat un mecanism cu totul nou care sta la baza mancarimilor – bacteria Staph aureus, care se gaseste pe aproape toti pacientii cu dermatita atopica, o afectiune cronica. Demonstram ca mancarimea poate fi cauzata chiar de microbul in sine”, spune autorul principal Isaac Chiu, profesor asociat de imunologie la Institutul Blavatnik din cadrul HMS, intr-un comunicat de presa.

Echipa doctorului Chiu a efectuat experimente care au demonstrat ca bacteria Staphylococcus aureus elibereaza o substanta chimica care activeaza o proteina de pe fibrele nervoase responsabile de transmiterea semnalelor de la piele la creier. Aceasta activare este o parte cruciala a ciclului mancarime-raceala. Atunci cand soarecii au fost tratati cu un medicament existent impotriva coagularii, acesta a blocat in mod eficient activarea acestei proteine, intrerupand astfel ciclul si reducand nevoia de mancarime.

Experimentele au aratat ca, atunci cand pielea soarecilor a fost expusa la S. aureus, acestia au dezvoltat o mancarime din ce in ce mai intensa in zilele urmatoare. Aceasta mancarime a dus la scarpinat, ceea ce a agravat leziunile cutanate si le-a raspandit dincolo de zona de expunere initiala. In plus, soarecii au devenit hipersensibili la stimuli care in mod normal nu provocau mancarime, o afectiune cunoscuta sub numele de „alloknesis”, intalnita in mod obisnuit la pacientii cu afectiuni cronice ale pielii caracterizate de mancarimi persistente. Aceasta hipersensibilitate poate aparea, de asemenea, la persoanele fara afectiuni cutanate subiacente, asa cum reiese din senzatia comuna de mancarime provocata de purtarea hainelor de lana.

Deoarece PAR1, proteina activata de S. aureus, este implicata in coagularea sangelui, cercetatorii au testat daca un medicament antiaglomerant deja aprobat care o blocheaza ar opri mancarimea – ceea ce s-a intamplat. Soarecii a caror piele a fost expusa la S. aureus au cunoscut o ameliorare rapida in urma tratamentului cu medicamentul, iar dorinta lor de a se scarpina a scazut dramatic.

Intrucat acest medicament care blocheaza PAR este deja disponibil si utilizat de oameni, cercetatorii au sugerat ca ingredientul sau activ ar putea fi reprodus ca baza pentru o crema impotriva mancarimii. O intrebare imediata care inca asteapta un raspuns este daca si alti microbi pot declansa mancarimea, la care cercetatorii intentioneaza sa raspunda in cadrul unor lucrari viitoare.

„Stim ca multi microbi, inclusiv ciuperci, virusi si bacterii, sunt insotiti de mancarime, dar modul in care acestia provoaca mancarimea nu este clar”, noteaza Chiu.

Dincolo de asta, echipa HMS va incerca, de asemenea, sa gaseasca raspunsuri cu privire la motivul pentru care un microb ar provoca mancarime si daca exista vreun fel de beneficiu evolutiv pentru aceasta. Una dintre posibilitati este ca agentii patogeni sa deturneze mancarimea si alte reflexe neuronale in avantajul lor, la fel cum cercetarile anterioare au aratat ca bacteria TBC activeaza direct neuronii pentru a provoca tusea, ceea ce i-ar putea permite sa se raspandeasca mai usor de la o gazda la alta.

„Este o speculatie in acest moment,  mancarimea ar putea fi in beneficiul microbilor si ar putea permite raspandirea lor in zone indepartate ale corpului si la gazde neinfectate”, conchide Deng. „De ce ne maninca si ne scarpinam? Ne ajuta pe noi sau ajuta microbul? Acesta este un aspect pe care l-am putea urmari in viitor.”