Salarizarea bugetarilor. ICCJ a fost sesizata cu 21 de chestiuni de drept ca urmare a intrarii in vigoare a OUG 62/2024
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata, pina la data de 6 august 2024, cu 21 de probleme de drept ca urmare a intrarii in vigoare a OUG 62/2024 referitoare la unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale.
Tribunalele Covasna, Valcea, Suceava, Bucuresti, Cluj, Botosani si Curtea de Apel Alba Iulia au sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ.
ICCJ va trebui sa dezlege urmatoarele chestiuni de drept:
· Daca, in interpretarea art. 106 alin. (1) Codul Muncii, art. 144 Codul Muncii si art. 220 alin. (1) si (5) din Legea 198/2023, respectiv art. 267 alin. (1) din Legea 1/2011, raportat la art. 5 alin. (1) din OMEd nr. 4050/2021, cadrele didactice in activitate care desfasoara si activitate in regim de plata cu ora prin cumul de contracte individuale de munca la aceeasi unitate de invatamant preuniversitar (ex. au un contract individual de munca pe durata nedeterminata pentru functia de baza cu norma intreaga, cat si un contract individual de munca pe perioada determinata pentru activitatea prestata in regim de plata cu ora), pot beneficia de concediu de odihna platit si pentru timpul efectiv lucrat in regim de plata cu ora, respectiv de indemnizatia aferenta zilelor de concediu de odihna cuvenite si neefectuate, la incetarea contractului individual de munca pe durata determinata, conform art. 146 alin. (3) din Codul Muncii.
· Daca, in cadrul familiei ocupationale justitie, indemnizatiile de incadrare calculate prin valorificarea VRS 605,225 lei, obtinuta in baza unor hotarari judecatoresti /acte administrative, se majoreaza incepand cu 01.01.2018 cu procentul de 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, fara plafonarea prevazuta de art. 38 alin. (6) din aceeasi lege.
· Daca dispozitiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, nemodificata, conform carora „Persoanele care au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la implinirea varstei de 60 de ani si pot beneficia de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie” se aplica fostilor judecatori/procurori care au aceasta vechime, fara nicio distinctie intre functiile enumerate de art. 211 alin. (1) („…o vechime de cel putin 25 de ani in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionala, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult …”), conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.
· Daca sporurile pentru conditii deosebit de periculoase si pentru conditii deosebite, prevazute de art. 7 alin. (1) lit. b) si h) din Anexa II a Legii nr. 153/2017, se aplica si in cazul garzilor desfasurate in conditiile art. 3 alin. (1), (2), (3) si (6) din Anexa II a Legii nr. 153/2017 si, in caz afirmativ, daca baza de calcul a sporurilor este reprezentata de salariul de baza sau de salarizarea prevazuta de art. 3 din Anexa II a Legii nr. 153/2017.
· Daca, in interpretarea dispozitiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat si la principiile reglementate de art. 6 alin. (1) din aceeasi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului incadrat in cadrul institutiei prefectului se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat in plata pentru o functie similara din cadrul tuturor institutiilor prefectului din tara.
· Daca pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru conditii de munca vatamatoare prevazut de HG nr. 917/2017 – Anexa 1 lit. A este supus plafonarii reglementate de art. II din OUG nr. 115/2023.
· Perioada in care o persoana, licentiata in drept, a ocupat functii de specialitate juridica (ofiter M.A.I) poate fi luata in considerare la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevazute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004? Exista vreun impediment care sa rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 si art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca perioadele in care o persoana ce a ocupat functii de specialitate juridica (ofiter de politie) si care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, sa obtina ulterior acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), in conditiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004?
· Privind impozitarea progresiva asupra pensiei de serviciu obtinute de reclamant, conform art 101 alin. (2) Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023.
· Privind calcularea drepturilor salariale ale reclamantilor (procurori) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonata majorata cu 25% si calcularea sporurilor de 45% prin raportare la indemnizatia de incadrare astfel determinata.
· Privind calcularea drepturilor salariale ale reclamantilor (personal auxiliar de specialitate) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonata majorata cu 25% si calcularea sporurilor de 45% prin raportare la indemnizatia de incadrare astfel determinata.
· Privind conditiile acordarii majorarii salariale prevazute de Ordinul 35/2019 al MAI, prin raportare la dispozitiile art. 5-6 din acest act normativ, in situatia in care munca suplimentara efectiv prestata depaseste fondurile bugetare acordate cu aceasta destinatie.
· Privind acordarea primelor aferente anului 2021 conform art. 125 alin. (1) lit.b) din CCM nr. 81/175/768 din 09.11.2018 si acordarea tichetelor de vacanta aferente anului 2021 conform art. 125 alin. (2) lit.e) din acelasi CCM.
· 1. Daca majorarea salariului de baza cu 12,5% prevazuta de art. 14 alin. (3) din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 se acorda si personalului care indeplineste numai atributiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, dar care nu indeplineste si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu. 2. Daca acordarea majorarii mentionata mai sus este dependenta de incadrarea personalului in unitatile, categoriile de personal, conditiile si criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite prin referire la art. 14 alin. (5) din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 si Ordin M.A.I. nr. S/7/31.01.2018.
· Privind majorarea indemnizatiilor de incadrare raportat la un indice de valoare sectoriala de 756,53, prevazuta de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 si acordarea sporurilor in procent de 45%, respectiv 37 %, respectiv aplicarea dispozitiilor art. 25 alin. (1) si (2) din Legea nr. 153/2017.
· Daca disp. Cap II Sectiunea 2, Cap III Sectiunea 2 si art. 39 din Regulamentul aprobat prin HG 181/2007 astfel cum a fost modificat prin HG 554/2006 se aplica si grefierilor arhivari ca personal auxiliar al instantelor judecatoresti militare, respectiv daca referirea la ”grefier” din cuprinsul articolelor precitate include intreaga enumerare limitativa de la art. 3 alin.( 2) din Legea nr. 567/2004 si daca art. 43 din Legea nr. 567/2004 poate fi interpretat in sensul ca se refera la promovarea in functii de executie si a grefierilor arhivari studii medii in grefieri arhivari studii superioare. Daca in cazul promovarii examenului de promovare in functie a grefierilor arhivari, salarizarea grefierului arhivar se face conform Anexei V Cap II pct 7,8,9 din Legea nr. 153/2017, urmare a promovarii acestui examen, fara ca disp. art. 31 alin. (8) din Legea nr. 153/2017 referitoare la incadrarea in cheltuielile de personal sa constituie o conditie suspensiva in exercitarea dreptului la salarizare conform noii incadrari, respectiv daca disp. art. 31 alin. (8) instituie o obligatie in sarcina angajatorului anterioara organizarii concursului de promovare, dar nu constituie o limitare a acordarii drepturilor conform noii incadrari in cazul promovarii examenului.
· Daca, in interpretarea si aplicarea art. 7 alin.(1) lit.e Cap II, Anexa II la Legea-cadru nr 153/2017 coroborat cu pct. 1 lit. c din Anexa 5 la Regulamentul – cadru aprobat prin HG 153/2018 sporul acordat pentru personalul care isi desfasoara activitatea cu surse de radiatii sau generatoare de radiatii in conditii periculoase se poate cumula cu sporul pentru conditii deosebit de periculoase prev. de art. 7 alin.(1) lit.b Cap II Anexa II la Legea nr. 153/2017 si pct. B din Anexa 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin HG 153/2018, pentru situatiile exceptionale in care salariatul al carui loc de munca este in Laboratorul de Radiologie ocazional presteaza activitati de investigatie radiologica in afara Laboratorului de Radiologie al spitalului, in alte sectii ale spitalului, in caz afirmativ care este modalitatea de determinare/de calcul a sporului prev. de art. 7 alin.(1) lit. b Cap II, Anexa II la Legea-cadru nr 153/2017 coroborat cu Articolul unic, pct. B din Anexa 2 la Regulamentul – cadru aprobat prin HG 153/2018.
· Daca, in interpretarea si aplicarea art. 150 din Codul muncii, art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 250/1992, art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008, stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din OUG nr. 41/2014, art. 13 alin.(3) OUG 49/2015, art. 1 alin.(1) art. 2 si art. 3 din Ordinul MADR nr 942/2016 si Ordinul MADR nr 31/2022 , intra in baza de calcul al indemnizatiei de concediu de odihna. Daca, in interpretarea si aplicarea art. 17 alin.(2) din OUG nr. 41/2014, art. 13 alin.(3) OUG 49/2015, art.1 alin.(1) art. 2, art. 3 din Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 942/2016, Anexei 1 si Anexei 2 la Ordin, cu privire la algoritmul de calcul al procentului aferent fiecarui criteriu de performanta individuala, cuantumul stimulentelor se calculeaza proportional cu timpul efectiv lucrat sau prin raportare la orele lucratoare din luna pentru care se acorda.
Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, in conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, se poate face doar de catre un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta.
Asupra sesizarilor, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunta prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
Dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar pentru instanta care a solicitat dezlegarea, de la data pronuntarii deciziei.
