Comisia Europeana se pregateste sa adopte luna viitoare o decizie care ar putea debloca pana la 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, careia i s-au refuzat acesti bani din cauza unor probleme persistente legate de statul de drept.
Masura vine dupa ce Ungaria a aprobat la inceputul lunii mai o reforma pentru a consolida independenta judiciara si a reduce influenta politica asupra instantelor, in conformitate cu „super-punctele de referinta” pe care Comisia le-a impus anul trecut in domeniul judiciar.
„Super-punctele de referinta” reprezinta o serie de obiective politice si legislative pe care Ungaria trebuie sa le indeplineasca pentru a asigura deblocarea a 21,7 miliarde de euro din fondurile de coeziune inghetate si pentru a avea acces la planul sau de redresare si de rezilienta, in valoare de 10,4 miliarde de euro sub forma de granturi si imprumuturi cu dobanda redusa.
Potrivit Euronews, Ungaria trebuie sa indeplineasca 27 de „super etape”, precum si patru „conditii orizontale de abilitare”, care, in unele cazuri, se suprapun unele cu altele.
Revizuirea judiciara aprobata in luna mai este considerata suficient de satisfacatoare pentru a debloca pana la 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune blocate, chiar daca unele detalii nerezolvate mai trebuie sa fie puse la punct, potrivit unor oficiali UE care au vorbit sub rezerva anonimatului din cauza caracterului sensibil al problemei.
O suma suplimentara de 500 de milioane de euro ar putea fi pusa pe masa, desi suma definitiva nu este inca definitiva.
„Am parcurs un drum lung”, a declarat un oficial UE. „Am vazut reforme importante, iar acestea contribuie la consolidarea independentei judiciare in Ungaria. Dar trebuie sa monitorizam efectul acestor reforme pe teren.”
Se asteapta ca si Comisia sa ia decizia privind cele 10 miliarde de euro, care nu ar avea nevoie de unda verde din partea statelor membre, candva inainte de 15 decembrie, la aproape un an de la rezolutia initiala de a opri platile.
Acest lucru ar lasa 11,7 miliarde de euro din fondurile de coeziune ferm blocate, inclusiv cele 6,3 miliarde de euro care au fost inghetate ca parte a asa-numitului „mecanism de conditionalitate” din cauza preocuparilor legate de achizitiile publice si de conflictul de interese.
Restul banilor se refera la domenii tematice precum dreptul la libertatea academica (2 miliarde de euro) si protectia drepturilor LGBTQ+ (600 de milioane de euro), printre altele.
Ungaria nu este nici pe departe pe cale sa acceseze acest fond de bani, deoarece „nu a pus in aplicare masurile necesare”, a declarat un oficial UE.
Nu se asteapta nici o decizie viitoare cu privire la planul de redresare de 10,4 miliarde de euro, pe langa cele 920 de milioane de euro care urmeaza sa fie deblocate in urmatoarele 12 luni pentru a da un impuls proiectelor energetice.
Premierul ungar Viktor Orban, care si-a antagonizat colegii lideri UE prin utilizarea extinsa a dreptului sau de veto, a denuntat impasul de un an ca fiind un „santaj financiar”. „Bineinteles, cei cativa euro pe care ni-i datoreaza vor fi colectati”, a declarat el intr-un discurs in aceasta luna.
Decizia Comisiei va sosi pe fondul unei atmosfere incarcate politic: Liderii UE urmeaza sa se reuneasca la Bruxelles pe 14 si 15 decembrie pentru a discuta despre deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina si acordarea de asistenta financiara suplimentara pentru natiunea devastata de razboi, ambele propuneri fiind amenintate de Orban cu dreptul de veto.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi ca a fost la Monaco, in 2022, la…
Presedintele ales al SUA Donald Trump a anuntat joi ca l-a numit in functia de…
Elena Lasconi, candidat USR la alegerile prezidentiale, sugereaza ca fostul ambasador SUA in Romania in…
Autoritatile spaniole au confirmat faptul ca alti doi cetateni romani au fost identificati ca fiind…
Muncitorii de pe un santier de langa Directia pentru Protectia Copilului Timis, au alertat, joi…
Un barbat s-a urcat, joi seara, pe cladirea garii din municipiul Braila, de unde ameninta…