Saracia menstruala: In Africa, femeile nu au bani pentru a cumpara produse sanitare de baza
Femeile din Ghana care primesc salariul minim pe economie trebuie sa cheltuiasca unul din fiecare sapte dolari pe absorbante sanitare, potrivit unei cercetari efectuate de BBC.
BBC a facut un sondaj in noua tari din Africa pentru a vedea cat de accesibile sunt produsele pentru menstruatie. Au fost comparate salariul minim pe economie cu costul local al celor mai ieftine absorbante sanitare, concluzia fiind ca acestea nu sunt la indemana multor femei.
In timp ce Ghana a fost tara cu cele mai putin accesibile produse menstruale dintre cele analizate, femeile din intreaga Africa se lupta cu „saracia menstruala” – un lucru pe care activistii incearca sa il schimbe.
Joyce, o ghaneza in varsta de 22 de ani, nu isi permite sa cumpere produsele sanitare de care are nevoie.
„Singura persoana disponibila pentru a ma ajuta vrea sa faca sex inainte de a-mi da banii. Trebuie sa o fac pentru ca am nevoie de absorbante pentru o luna”, spune ea pentru BBC.
In sase dintre tarile studiate de BBC, femeile cu salariul minim trebuie sa cheltuiasca intre 3-13% din salariu pentru a cumpara doua pachete de absorbante care contin opt bucati.
Asistenta la un magazin alimentar, Joyce locuieste cu un prieten de familie si supravietuieste din bacsisuri. Anterior, ea isi permitea sa acopere costul absorbantelor igienice atunci cand acestea costau 4,88 cedis ghanezi (45 de centi americani) pe pachet.
Cu toate acestea, dupa ce guvernul a majorat taxele pe produsele sanitare, un pachet de absorbante costa acum 20 de cedis, ceea ce le face inaccesibile pentru ea.
Cresterea preturilor a determinat femeile sa protesteze in fata parlamentului din Ghana in iunie 2023.
Joyce a recurs la folosirea hartiei igienice ca absorbante improvizate, dar cand acest lucru s-a dovedit a fi nesustenabil, spune ca nu a mai avut de ales si a cedat cererilor sexuale in schimbul banilor pentru tampoane. Dar lupta lui Joyce este doar una dintre multe altele.
Pentru a calcula rezultatele, BBC a folosit salariul minim legal din fiecare dintre cele noua tari studiate si cele mai mici preturi ale absorbantelor disponibile la nivel local.
S-a constatat ca Ghana are cele mai scumpe produse in raport cu venitul lunar.
Conform cercetarii noastre, o femeie din Ghana care castiga un salariu minim de 26 de dolari pe luna ar trebui sa cheltuiasca 3 dolari, sau unul din fiecare 7 dolari pe care ii castiga, pentru a cumpara doua pachete care contin opt absorbante.
Asta inseamna ca pentru fiecare 80 de cedis pe care ii castiga, trebuie sa cheltuiasca 11 cedis numai pe tampoane.
Prin comparatie, femeile din SUA sau din Marea Britanie ar cheltui considerabil mai putin. De exemplu, in SUA, cele care castiga salariul minim ar cheltui 3 dolari din 1.200 de dolari.
Francisca Sarpong Owusu, cercetator la Centrul pentru Dezvoltare Democratica (CDD) din Ghana, spune ca multe fete si femei vulnerabile folosesc la menstruatie carpe de panza pe care le captusesc cu folii de plastic, saci de hartie de ciment si tulpini uscate de bananieri, deoarece nu isi permit sa cumpere absorbante sanitare de unica folosinta.
Iar problema se extinde mult dincolo de Ghana. Impactul la nivel global este uimitor.
Potrivit Bancii Mondiale, 500 de milioane de femei din intreaga lume nu au acces la produse menstruale.
De asemenea, acestea nu dispun de facilitati adecvate pentru gestionarea igienei menstruale, cum ar fi apa curata si toalete.
Ce legatura are impozitul cu asta
Multi activisti in domeniul sanatatii menstruale spun ca eliminarea „taxelor pe absorbante” este o modalitate de a ajuta femeile sa se apropie de accesul la produsele sanitare si de a le permite sa le plateasca.
Taxa pe absorbante se refera la diferitele tipuri de taxe impuse pe produsele de igiena feminina, inclusiv pe produsele menstruale, cum ar fi absorbantele, si poate include taxa pe vanzari, TVA si altele.
In plus, militantii mai spun ca guvernele inca privesc produsele feminine ca pe niste articole de lux, mai degraba decat ca pe niste bunuri de consum sau de prima necesitate, ceea ce inseamna ca taxa impusa pe acestea este asemanatoare unei „taxe pe lux”, impusa pe articole considerate neesentiale, pe care le vor cumpara doar persoanele bogate. Aceste taxe sunt de obicei mai mari decat cele aplicate bunurilor de baza.
In 2004, Kenya a devenit prima tara din lume care a eliminat impozitul pe produsele menstruale. In 2016, a mers mai departe, eliminand taxa pe materiile prime folosite la fabricarea absorbantelor igienice.
In consecinta, pretul absorbantelor din Kenya a scazut, iar cele mai ieftine produse menstruale in 2023 se vand cu 50 de silingi kenyeni (35 de centi americani) ceea ce o face tara cu cele mai accesibile absorbante din studiul BBC.
Cu toate acestea, femeile politiciene si militantii fac presiuni pentru scutiri fiscale suplimentare in speranta de a reduce si mai mult preturile.
In Africa de Sud, Nokuzola Ndwandwe, o activista in domeniul igienei menstruale, depune eforturi pentru a obtine eliminarea TVA-ului la produsele menstruale inca din 2014. In aprilie 2019, ea a reusit o „victorie monumentala” cand guvernul a eliminat taxa pe valoarea adaugata de 15% pentru absorbantele sanitare si a anuntat prosoape sanitare gratuite in scolile publice.
Tarile care nu impoziteaza absorbantele sanitare si care permit producatorilor sa solicite impozitul pe materialele utilizate (taxare zero) tind sa aiba in general produse cu preturi mai mici.
Dar este scutirea de taxe suficienta pentru a asigura accesul femeilor si fetelor la absorbante?
In 2019, guvernul tanzanian a anuntat ca reintroduce TVA pentru produsele sanitare, la doar un an dupa ce a renuntat la ea. Acest lucru s-a intamplat dupa ce consumatorii s-au plans ca preturile nu au scazut in magazine si piete.
Militantii spun ca preturile nu au scazut pentru ca taxa a fost reintrodusa inainte ca lantul de aprovizionare cu produse sa aiba timp sa se adapteze.
In intreaga Africa si in intreaga lume, lipsa accesului la produsele de igiena menstruala din cauza costurilor ridicate sau a faptului ca acestea nu sunt disponibile in zonele rurale sau indepartate a avut un impact urias asupra a milioane de femei.
Desi nu exista o singura cercetare care sa arate cate fete lipsesc de la scoala la nivel global, studiile efectuate in diferite regiuni si tari arata ca mii de fete pierd multe zile de educatie in fiecare an pentru ca sunt la menstruatie.
Un studiu realizat in Kenya a aratat ca 95% dintre fetele care au menstruatie lipsesc intre una si trei zile pe luna, in timp ce 70% au raportat un impact negativ asupra notelor, iar peste 50% au declarat ca raman in urma la scoala din cauza menstruatiei.
Marakie Tesfaye este unul dintre fondatorii Jegnit Ethiopia, o miscare pentru emanciparea femeilor si fetelor care a facut presiuni pentru scutiri de taxe si a distribuit kituri de absorbante reutilizabile fetelor din Etiopia.
„Am gasit date care aratau ca fetele din Etiopia ar lipsi pana la 100 de zile in calendarul unui an scolar, iar atunci cand lipseau de la scoala am observat ca se intamplau mai multe lucruri”, spune ea.
„Ramaneau in urma, repetau o clasa pentru ca nu aveau cursuri de recuperare, abandonau scoala si se casatoreau sau lucrau drept casnice, cu putine sanse de a avansa vreodata in educatie.”
Nu este doar o problema a femeilor
Ibrahim Faleye avea in jur de 10 ani cand a inceput sa cumpere absorbante pentru sora sa. Crescut in preajma fetelor din metropola nigeriana Lagos, el credea ca este un lucru normal pentru orice tanar.
„Eram o familie obisnuita si ne puteam permite tampoane igienice, asa ca am crezut ca este la fel si pentru alte familii. Cand am aflat ca multi oameni nu isi pot permite aceste produse, am fost socat”, spune el.
Acum, in varsta de 26 de ani, practicianul in domeniul sanatatii publice si-a concentrat activitatea in jurul sanatatii menstruale si a educatiei pentru fete si baieti prin intermediul ONG-ului sau, Pad Bank, cu scopul de a pune capat saraciei menstruale si de a-i ajuta pe baieti sa invete sa nu le mai faca de rusine pe fete.
„In Nigeria avem aceasta cultura in care barbatilor nu le este permis sa vorbeasca despre menstruatie. Noi ii facem pe barbati sa treaca prin acest proces, astfel incat sa poata intelege si, de asemenea, sa aiba grija de femei.”
Nokuzola traieste cu endometrioza, o boala in care tesutul similar cu mucoasa uterului creste in afara acestuia si poate face ca menstruatia sa fie foarte dureroasa. Deseori, ea se chinuia la locul de munca.
„Eram intr-o echipa dominata de barbati si nu ma simteam confortabil sa spun ca ma simt rau. Ma simteam rusinata si jenata si eram ingrijorata de repercusiunile asupra oportunitatilor mele”, spune ea.
„M-am gandit la milioanele de femei care trec prin acelasi lucru. In acel moment am simtit ca a venit timpul sa deconstruiesc naratiunea si sa pun capat stigmatizarii menstruatiei.”
Deci, cum arata justitia menstruatiei?
UNFPA defineste saracia menstruala ca fiind „lupta cu care se confrunta multe femei si fete cu venituri mici in incercarea de a-si permite produse menstruale”.
ONU spune ca igiena menstruala generala inseamna ca femeile si fetele au acces la apa curata si sapun, la toalete accesibile si curate si la puterea de a avea acces la aceste facilitati in intimitate, fara a fi stigmatizate si rusinate, impreuna cu educatia menstruala atat pentru baieti, cat si pentru fete.
Ca raspuns la cercetarea BBC, Nokuzola spune: „Nu ar trebui sa fie asa. Faptul ca o femeie trebuie sa aleaga intre o paine, intre a-si intretine familia si produsele menstruale este cu adevarat trist si ingrijorator.
„Acesta este un proces natural, biologic, care apare in fiecare luna, asa ca trebuie sa iti neglijezi autonomia asupra corpului tau pentru supravietuirea familiei tale. Produsele menstruale ar trebui sa fie gratuite.”
Nokuzola depune acum eforturi pentru ca in Africa de Sud sa fie adoptata o lege privind drepturile de sanatate menstruala, astfel incat produsele menstruale sa fie recunoscute ca un drept al omului, iar femeile ca Joyce sa nu fie nevoite sa recurga la masuri disperate pentru a le obtine.
„Suferim, vreau sa implor guvernul nostru sa elimine taxa pe absorbante. Adevarul este ca trecem prin multe doar pentru ca avem menstruatie. De ce ar trebui sa cersesc sau sa mor de foame doar pentru ca am menstruatie? Cred ca nu este deloc corect”, spune Joyce.
