Sase candidati pe lista pentru alegerile prezidentiale din Iran. Candidatura fostului presedinte Mahmoud Ahmadinejad, respinsa din nou. Urmeaza doua saptamani de campanie
Consiliul Gardienilor Revolutiei din Iran a aprobat lista candidatilor la presedintie la alegerile din 28 iunie, printre care se afla si presedintele parlamentului, potrivit The Guardian.
Consiliul i-a interzis din nou sa candideze fostului presedinte Mahmoud Ahmadinejad, un populist cunoscut pentru represiunea care a urmat disputatei sale realegeri din 2009.
Decizia consiliului reprezinta lovitura de incepere a unei campanii de doar doua saptamani, pentru a-l inlocui pe Raisi, un protejat al ayatollahului Ali Khamenei, care a fost vehiculat odata ca posibil succesor al liderului suprem in varsta de 85 de ani.
Selectia candidatilor aprobati de Consiliul Gardienilor, un grup de clerici si juristi supravegheat de Khamenei, sugereaza ca teocratia siita din Iran spera sa reinvie participarea la vot, dupa ce alegerile recente au avut o prezenta record scazuta si tensiunile raman ridicate cu privire la avansarea rapida a programului nuclear al tarii, precum si razboiul Israel-Hamas.
Consiliul Gardienilor si-a continuat, de asemenea, linia de neacceptare a unie femei sau a oricui cere o schimbare radicala a guvernarii tarii.
Campania va include probabil dezbateri ale candidatilor transmise in direct la postul de televiziune de stat. Ei vor face, de asemenea, publicitate pe panouri publicitare si vor tine discursuri incare isi vor prezenta oferta.
Pana acum, niciunul dintre ei nu a dat detalii, desi toti au promis o situatie economica mai buna pentru tara, deoarece aceasta sufera de pe urma sanctiunilor impuse de SUA si alte natiuni occidentale din cauza programului sau nuclear, care imbogateste acum uraniul mai aproape ca niciodata de o calitate potrivita pentru arme.
Asemenea chestiuni de stat raman decizia finala a lui Khamenei, dar presedintii din trecut au inclinat fie spre interactiune, fie spre confruntare cu Occidentul.
Cel mai proeminent candidat este Mohammad Bagher Ghalibaf (foto), 62 de ani, fost primar al Teheranului, cu legaturi stranse cu Garzile Revolutionare paramilitare ale tarii. Cu toate acestea, multi isi amintesc ca Ghalibaf, in calitate de fost general al Garzii, a participat la o represiune violenta impotriva studentilor iranieni in 1999. De asemenea, el a ordonat focuri de arma reale impotriva studentilor in 2003, in timp ce era seful politiei tarii.
Ghalibaf a candidat fara succes la presedintie in 2005 si 2013. S-a retras din campania prezidentiala din 2017 pentru a-l sprijini pe Raisi in prima sa candidatura prezidentiala esuata. Raisi a castigat alegerile din 2021, care au avut cea mai scazuta prezenta a votantilor dintotdeauna, dupa ce fiecare oponent semnificativ a fost descalificat.
Khamenei a tinut un discurs saptamana trecuta, facand aluzie la calitatile pe care sustinatorii lui Ghalibaf le-au evidentiat ca semnaland sprijinul potential al liderului suprem pentru acesta.
Cu toate acestea, rolul lui Ghalibaf in represiuni poate fi privit diferit dupa ani de tulburari care au cuprins Iranul, din cauza economiei sale in dificultate si a protestelor in masa declansate de moartea in 2022 in custodia politiei a lui Mahsa Amini, arestata pentru ca nu purta hijabul pe placul fortelor de securitate.
Consiliul Gardienilor l-a descalificat pe Ahmadinejad, fostul presedinte care a pus la indoiala Holocaustul. Ahmadinejad l-a provocat din ce in ce mai mult pe Khamenei spre sfarsitul mandatului sau si este amintit pentru represiunea sangeroasa a protestelor miscarii verzi din 2009. El a fost, de asemenea, descalificat la ultimele alegeri de catre complet.
Alegerile au loc intr-un moment de tensiuni sporite intre Iran si Occident cu privire la inarmarea Rusiei in razboiul acestei tari impotriva Ucrainei. Sprijinul sau pentru fortele proxy ale militiei din Orientul Mijlociu extins a fost din ce in ce mai mult in centrul atentiei, pe masura ce rebelii houthi din Yemen ataca nave in Marea Rosie din cauza razboiului Israel-Hamas din Fasia Gaza.
Raisi, ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, si altii au fost ucisi pe 19 mai dupa e elocopterul incare se aflau s-a prabusit in nord-vestul extrem al Iranului. Investigatiile continua, desi autoritatile spun ca nu exista semne imediate de act criminal.
Raisi este al doilea presedinte iranian care a murit in functie. In 1981, o explozie cu bomba l-a ucis pe presedintele Mohammad Ali Rajai in haosului creat in zilele de dupa Revolutia Islamica.
