Scadere masiva a increderii romanilor in Rusia: 0,1% in 2022, fata de 41,2% in 2021. Mai mult de jumatate dintre romani considera ca Rusia este de vina peste razboiul din Ucraina
Barometrul de securitate al Romaniei, editia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel national, arata insa o scadere masiva a increderii in Rusia (0,1% in 2022, fata de 41,2% in 2021) si in China (17,1% in 2022, fata de 45,3% in 2021).
Populatia Romaniei ramane cert una pro-occidentala si pro-europeana: 68% sunt optimisti cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimisti privind suportul american pentru Europa de Est si doar 10% dintre cei intervievati cred ca UE ar trebui sa dispara in viitor.
De asemenea, 74% dintre participantii la sondaj spun ca „este mai bine in UE decat in afara ei”.
Potrivit barometrului, exista o atitudine critica evidenta si fata de elitele locale/nationale si fata de elitele de la Bruxelles, publicul distribuind vina pentru pretul scapat de sub control al energiei astfel: cei care conduc Romania (47,7%), politicile UE (28%) si razboiul din Ucraina (23,9%).
Daca Romania ar fi atacata, 36% dintre respondenti afirma ca ar participa la apararea tarii, 33% sunt indecisi, 29% spun ca ar incerca sa plece cu familia.
In ceea ce priveste razboiul din Ucraina, 51,5% dintre participantii la sondaj considera ca Rusia este de vina peste razboiul din Ucraina si ca principala piedica in calea pacii este tot Rusia. 25% cred ca Rusia este de vina, dar si Ucraina are o parte din vina pentru razboi, iar 16% sustin ca nu se poate ajunge la pace in Ucraina din cauza SUA si 8% din cauza UE.
Cea mai mare parte dintre cei intrebati – 70% – cred ca cel mai important acum este sa se opreasca razboiul, iar 28% spun ca acesta trebuie continuat pana la invingerea Rusiei, releva studiul. De asemenea, dupa noua luni de la inceputul crizei, 74% dintre romani afirma ca ar trebui sa primim in continuare refugiati din Ucraina, daca va fi nevoie.
Sondajul arata si o scadere a increderii in principalele puteri occidentale fata de aceeasi perioada a anului trecut, aceasta neinsemnand neaparat o reorientare strategica a publicului nostru, noteaza autorii: SUA – 44,1% in 2022, fata de 70,1% in 2021; Marea Britanie – 41,8% in 2022, fata de 61,9% in 2021; Germania – 39,5% in 2022, fata de 69,5% in 2021 si Franta – 44,6% in 2022, fata de 70,9% in 2021.
Acelasi sondaj arata insa o scadere masiva a increderii in Rusia (0,1% in 2022, fata de 41,2% in 2021) si in China (17,1% in 2022, fata de 45,3% in 2021).
Potrivit barometrului, „asistam astfel la o forma de sincronizare a publicului din Romania cu tendintele europene tot mai evidente de repliere a populatiilor spre interesele nationale”.
„Desi nu asistam la o reorientare strategica a publicului din Romania, apare din ce in ce mai acuta ideea ca Romania ar trebui sa fie pragmatica, sa aiba agenda si sa se ocupe in primul rand de interesele ei (51,1%), totul in cadrul euroatlantic, insa, nu in afara lui”, potrivit realizatorilor studiului.
Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale (ISPRI) al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirma, intr-o declaratie acordata Agerpres, ca rezultatele Barometrului de securitate al Romaniei, editia noiembrie 2022, prezentat luni la Biblioteca Academiei Romane, evidentiaza o intoarcere a romanilor la paradigma „prin noi insine”, desi cadrul ramane cel pro euroatlantic.
„Barometrul de securitate releva o serie de aspecte extrem de importante. Primul tine de intoarcerea la paradigma „prin noi insine”, respectiv o atitudine pragmatica fata de evolutiile regionale si globale. Procesul de ‘dez-vrajire’ a Vestului, a institutiilor sale, mai degraba, inceput de Europa Centrala cu aproape un deceniu in urma, dar si de multe dintre statele din Vest, incepe sa fie sesizat si in perceptia romanilor. Pentru ei, spatiul european sau global este un loc al intereselor nationale, particulare, in care Bucurestiul trebuie sa joace la fel”, spune Dungaciu.
Directorul ISPRI considera ca „romanii isi doresc o Romanie mai centrata pe propria agenda, o Romanie care mai si cere, nu doar da”.
„In paranteza fie spus, actualele asa zis dezbateri despre primirea Romaniei in Schenghen nu fac decat sa le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele nationale/locale ale unora? Evident, ultimul raspuns pare cel corect si romanii vad asta. Aceasta tendinta de re-centrare nationala a fost acutizata de razboi”, adauga Dan Dungaciu.
In ceea ce priveste atitudinea concreta fata de razboiul din Ucraina, directorul ISPRI afirma ca „romanii se inscriu in tabara identificata de European Concil for Foreign Relations drept tabara ‘pragmatista’, spre deosebire de tabara ‘moralista’ (victorie totala impotriva Rusiei, cu orice pret), adica cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dan Dungaciu subliniaza si ca romanii nu au devenit insa pro-rusi sau pro-chinezi, fata de care au cea mai putina incredere, ci au ramas pro-europeni si pro-NATO.
„De notat ca, la nivel european, asa zisa tabara a pragmatistilor era mai numeroasa chiar si in mai 2022 la nivel european! De remarcat insa ca toata aceasta schimbare de atitudine nu se face in alte cadre decat cele euro-atlantice. Romanii nu au devenit nici pro-rusi, nici pro-chinezi, fata de care au cea mai putina incredere. Romanii au ramas pro-europeni si pro-NATO – mai pro-europeni decit pro-americani! – , dar au devenit mai… pro-romani!”, a mai spus directorul ISPRI.
Barometrul de securitate al Romaniei, editia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel national, facut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Razboiului Informational si Comunicare Strategica (LARICS), in parteneriat cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale (ISPRI) al Academiei Romane, in perioada 29 septembrie – 10 octombrie, pe un esantion de 1.001 persoane, avand o eroarea maxima admisa: +/- 3,1%, la un nivel de incredere de 95%.
Lovim „drept la tinta” si pe Telegram. Abonati-va si la canalul AK24 de Telegram.
