Scandal de spionaj la Atena. Noi dovezi ca guvernul Mitsotakis a pus serviciile secrete sa urmareasca opozitia si o serie de jurnalisti
Christos Rammos este principalul investigator al scandalului de supraveghere care a cuprins guvernul de la Atena si pe liderul sau, premierul Kyriakos Mitsotakis, inca din vara, si pune presiune asupra partidului conservator de guvernamant, Noua Democratie, inainte de urmatoarele alegeri, care vor avea loc probabil pe 9 aprilie (sau cel tarziu pana la jumatatea lunii iulie), scrie Politico.
Fostul judecator, in varsta de 72 de ani si cu ochelari de soare, conduce Autoritatea elena pentru securitatea comunicatiilor si confidentialitate (ADAE), un organism de reglementare pana acum discret, care face in prezent unele dintre cele mai dure investigatii privind utilizarea de catre serviciile guvernamentale a programelor de spionaj pentru a spiona politicieni de top, inalti functionari de stat si jurnalisti – un scandal care s-a transformat in versiunea greceasca a intrigii Watergate din SUA din 1972.
Pentru sustinatorii guvernului, Rammos este un „curier” al opozitiei politice care a depasit „cu mult limitele rolului sau” in investigarea scandalului. Dar pentru opozitie si pentru grupurile societatii civile, seful autoritatii de reglementare este un erou care a rupt codul de tacere al Greciei in ceea ce priveste spionajul politic – o raza de speranta pentru a tine sub control puterile guvernului si pentru a restabili echilibrul democratiei grecesti, unde libertatea presei a suferit un regres, iar cei din interior se plang de politica de clientelism.
„In cel mai rau caz, sunt prezentat ca o unealta a opozitiei, sau ca un Don Quijote ciudat, un obsedat care vrea sa devina salvatorul democratiei”, a declarat Rammos pentru Politico intr-un interviu acordat in sufrageria sa din Atena, inconjurat de carti si de pisica sa Zoi („viata” in greaca). „Eu imi fac doar datoria. Si asta este considerat exceptional in zilele noastre”, a spus el.
Scandalul supravegherii s-a declansat in august, cand s-a aflat ca guvernul a pus sub ascultare telefonul liderului socialist Pasok, Nikos Androulakis – o actiune pe care guvernul insusi a calificat-o drept legala, dar gresita. Asta a dus la demisia unor inalti oficiali guvernamentali, precum Grigoris Dimitriadis, seful de cabinet al premierului, care este si nepotul lui Mitsotakis, si Panagiotis Kontoleon, care era seful Serviciului National de Informatii.
Dezvaluirile jurnalistilor de investigatie, ale organizatiilor pentru drepturile civile si ale organismului de reglementare condus de Rammos, ADAE, au relatat despre cum serviciul de spionaj de stat al tarii avea o retea tot mai mare de politicieni si jurnalisti supravegheati, in timp ce programe spion controversate, precum Predator, au fost instalate pe telefoanele unor personae importante.
Guvernul respinge acuzatiile potrivit carora scandalul urca pana la Mitsotakis insusi si spune ca orice abatere a fost facuta de „retele necurate” din cadrul agentiei de informatii. Acesta spune ca nu exista nicio legatura dovedita intre interceptarile „legale”, dar „gresite” ale functionarilor de stat cu utilizarea programelor de spionaj. In plus o ancheta judiciara este in curs de desfasurare iar partidul de opozitie Syriza este ipocrit cand ridica problema statului de drept dupa ce un fost ministru al partidului a fost gasit vinovat de incalcarea obligatiilor de serviciu in legatura cu o licitatie pentru licente TV din 2015.
Pas cu pas, Rammos scoate la iveala detaliile actiunilor guvernului. Autoritatea sa a efectuat audituri care au dezvaluit modul in care functionarii de stat au fost supravegheati de agentia de spionaj. El a furnizat dovezi comisiei parlamentare grecesti care investigheaza scandalul in spatele usilor inchise si a continuat auditurile in ciuda faptului ca s-a confruntat cu reactii dure din partea presei pro-guvernamentale.
Constatarile sale au lovit in plin in politica greaca, in ciuda incercarilor unui procuror al Curtii Supreme a Greciei si a incercarilor partidului Noua Democratie, aflat la putere, de a le impiedica sa devina publice.
„Dintr-o autoritate necunoscuta, ADAE a devenit, fara sa vrea, vedeta”, a declarat Rammos. El a spus ca ritmul lent al sistemului judiciar din Grecia impiedica o supraveghere mai amanuntita a agentiilor de informatii.
Ultimul audit al ADAE a avut loc la cererea principalului lider al opozitiei Syriza, Alexis Tsipras, si a dezvaluit ca alti sase inalti oficiali de stat, inclusiv sefii fortelor armate grecesti si ministrul muncii, au fost plasati sub supraveghere de catre serviciul de spionaj de stat (EYP) pentru o perioada de pana la doi ani.
Rammos a cerut sa informeze confidential comisia parlamentara cu privire la ultimele sale descoperiri, dar Noua Democratie l-a blocat. El a trimis apoi o scrisoare in care isi descrie constatarile liderilor partidului, iar Tsipras a publicat-o, cerand guvernului sa demisioneze.
Atacurile impotriva sa s-au inmultit dupa acest ultim audit. Purtatorul de cuvant al guvernului, Giannis Oikonomou, a calificat actiunile lui Rammos drept „o grava gafa, institutionala si politica”, adaugand ca acesta „aspira in mod evident sa devina un actor politic intr-o perioada sensibila”.
„Rammos a atins limitele tradarii”, a declarat ministrul Dezvoltarii, Adonis Georgiadis.
Dar Rammos, care a fost judecator timp de 38 de ani, ramane la linia sa ca este pur si simplu treaba sa sa examineze utilizarea de catre guvern a programelor de spionaj. „In Grecia exista o tendinta de a suspecta ca totul in viata publica se face in mod partizan, ca in spatele fiecarei decizii se ascunde o agenda politica sau personala. Posibilitatea de a fi un profesionist corect si onest nu este posibila dupa parerea unora”, a declarat el, adaugand: „Nimic nu poate fi mai departe de personalitatea, mentalitatea si aspiratiile mele decat o cariera politica”.
Presa pro-guvernamentala i-a cerut sa demisioneze
Dar „nu m-am gandit niciodata sa demisionez. Nici macar pentru o clipa. Nimeni nu-mi poate dicta acest lucru”, a declarat el, adaugand ca mandatul sau se incheie in mai 2025. „Cand trebuie sa ai de-a face cu calomnii, minciuni si ura, s-ar putea ca pentru un moment sa te gandesti ca ai vrea sa scapi de toate acestea. Dar pentru mine, datoria prevaleaza”.
Cu toate acestea, amenintarile cu actiuni in justitie impotriva ADAE pot avea un „efect descurajator” asupra personalului sau, a avertizat el. „Acolo unde exista frica nu exista democratie. Democratiile au nevoie de un mediu calm si de respect [pentru] personalitatile care isi fac [constiincios] treaba, chiar daca nu suntem de acord cu ele”, a spus el.
Mai presus de toate, autoritatea de reglementare lucreaza pentru a restabili puterea institutiilor independente de supraveghere, cum ar fi propria sa autoritate de protectie a vietii private – si, prin aceasta, sa restabileasca si democratia Greciei.
„In Grecia nu am inteles cu adevarat la ce servesc autoritatile independente”, a spus Rammos. „Cultura tuturor partidelor de-a lungul timpului a fost, din pacate, in principal, ca autoritatile independente sunt bune si binevenite atata timp cat nu ne deranjeaza, dar ori de cate ori devin neplacute, le atacam. Le consideram intrusi.”
„Avem de-a face cu o criza continua in domeniul confidentialitatii comunicatiilor”, a spus el. „Este normal ca democratia sa aiba crize si are mijloacele [pentru] a le depasi, dar pentru aceasta este nevoie de o vigilenta constanta si uneori si de curaj.”
