Scaunul “sultanului” se clatina: Ce ar insemna pentru tara si pentru lume o infrangere a lui Erdogan in alegerile prezidentiale din Turcia
S-ar putea dovedi a fi cele mai importante alegeri pe plan international din 2023 si poate cele mai importante din istoria Republicii Turce. Sondajele sugereaza ca ar putea aduce si o schimbare radicala: dupa ce s-a mentinut la putere timp de doua decenii, presedintele turc Recep Tayyip Erdogan se confrunta cu posibilitatea reala de a pierde, scrie platforma jurnalistica internationala Grid.
Ideea ca alegatorii turci i-ar putea arata usa lui Erdogan are implicatii uriase pentru Turcia, pentru regiune si pentru restul lumii, au declarat mai multi experti pentru Grid. Statutul Turciei ca membru NATO, o punte de legatura esentiala intre Europa, Orientul Mijlociu si Asia, precum si echilibristica proprie a lui Erdogan intre Rusia si Occident cand vine vorba de Ucraina – toti acesti factori confera tarii un loc crucial pe harta geopolitica. In timpul mandatului lui Erdogan, relatiile cu SUA s-au deteriorat, la fel ca si cele cu Europa. In cadrul NATO, Erdogan si-a asumat rolul de joker, complicand calea spre aderarea la alianta pentru Suedia si Finlanda.
„Turcia este o tara importanta”, a declarat Berk Esen pentru Grid, expert in relatii internationale la Universitatea Sabanci din Istanbul. „Nu este unul dintre jucatorii de top din Sudul Global, precum China, India sau Brazilia, dar are o economie considerabila, situata intre continentele european si asiatic si african, si este un aliat occidental important, care a actionat intr-o maniera din ce in ce mai nonconformista in cadrul NATO. De asemenea, gazduieste aproape 4 milioane de refugiati [sirieni].
„Asadar, ceea ce se intampla in Turcia are efect real de propagare, in primul rand in Orientul Mijlociu si in Europa, dar si la nivel global.”
Criza din tara este cea care pune in pericol lunga domnie a lui Erdogan. Pe masura ce preturile bunurilor de uz cotidian din Turcia au urcat, presedintele a continuat sa reduca ratele dobanzilor – ceea ce contravine teoriei economice. Rezultatul – preturile au crescut.
Inflatia a atins un maxim anual de 85% in octombrie, dar, in timp ce alte banci centrale din intreaga lume au majorat ratele dobanzilor pentru a contribui la scaderea inflatiei, Erdogan a continuat sa contrazica intelepciunea economica conventionala. Rezultatul este o rata a inflatiei care, desi a scazut fata de maximele din octombrie, este inca de doua cifre mari, lovind in veniturile oamenilor obisnuiti.
„Pentru opozitie, criza economica a deschis o oportunitate pentru prima data in multi ani”, a declarat Emre Erdogan, expert in alegerile din Turcia si profesor la Universitatea Bilgi din Istanbul (si fara nicio legatura cu presedintele).
Simpla posibilitate de inlaturare a lui Erdogan a surprins multi observatori si politicieni din intreaga lume. El a supravietuit mai multor crize in ultimele doua decenii si, de-a lungul timpului, a concentrat in mod constant tot mai multa putere in mana sa. Erdogan a populat, de asemenea, birocratia cu cei care ii sunt loiali lui si partidului sau politic nationalist de dreapta, iar multe voci disidente au fost inabusite; cele mai multe institutii private de presa scrisa si de televiziune sunt acum detinute de companii cu legaturi stranse cu guvernul.
Esen, de la Universitatea Sabanci, a declarat ca Erdogan a transformat guvernul democratic al Turciei intr-un „sistem hiperprezidential”, in care „parlamentul nu mai este atat de puternic”.
Dar Turcia este inca o tara democratica, cu alegeri care sunt asteptate la mijlocul lunii mai. Iar Erdogan ar putea pierde.
„Este greu de ghicit cu exactitate cum se vor schimba lucrurile, deoarece inca asteptam anuntul unui candidat comun al opozitiei”, a declarat Esen. „Dar stim ca ar putea fi o mare schimbare daca presedintele Erdogan nu va avea succes.”
Turcia – si razboiul din Ucraina
Principala alianta turca a partidelor de opozitie ocupa terenul de centru-stanga in politica turca – si, desi alianta nu si-a ales inca principalul candidat, expertii spun pentru Grid ca este mult mai interesata decat Erdogan de imbunatatirea relatiilor cu Europa si SUA.
„Depinde cu siguranta de cine va fi nominalizat de opozitie”, a declarat Esen. „Dar daca vor castiga, este probabil sa vedem o apropiere de Occident”.
Cele mai rapide implicatii globale vor fi legate de razboiul din Ucraina.
In cazul in care Erdogan va pleca, echilibrul s-ar putea inclina decisiv in favoarea ucrainenilor. De-a lungul razboiului, Erdogan a jucat, in esenta, un joc dublu. Pe de o parte, el a furnizat arme Ucrainei, trimitand drone inarmate care au ajutat rezistenta impotriva Rusiei. De asemenea, el a actionat ca intermediar intre Moscova si Kiev in discutiile pentru a permite transporturilor de cereale sa paraseasca porturile ucrainene.
Pe de alta parte, Turcia mentine legaturi stranse cu Rusia, iar Erdogan are o relatie apropiata cu presedintele rus Vladimir Putin. Intr-adevar, este posibil ca aceste legaturi sa se fi adancit de la inceputul razboiului; in timp ce aliatii occidentali ai lui Erdogan s-au grabit sa impinga Moscova in recesiune, Turcia si-a intensificat relatiile comerciale cu Rusia.
Intre ianuarie si iulie 2022, valoarea exporturilor rusesti catre Turcia s-a situat la aproximativ 32 de miliarde de dolari – reprezentand 15% din toate importurile turcesti. In timp ce Occidentul a redus legaturile energetice cu Rusia, Turcia s-a numarat printre tarile care au sporit importurile de energie din Rusia. Livrarile de motorina din Rusia catre Turcia, de exemplu, au crescut cu 25% anul trecut, la peste 5 milioane de tone, potrivit Reuters. Intre timp, exporturile turcesti catre Rusia au crescut cu 45 la suta in 2022.
Avand in vedere situatia economica dificila in care se afla acum Turcia, un nou lider ar avea dificultati in a rupe toate legaturile cu Rusia. Dar abordarea post-Erdogan s-ar schimba probabil, Ankara distantandu-se de Moscova si intensificandu-si asistenta pentru Ucraina.
„Sub conducerea opozitiei, este probabil ca Turcia sa incerce sa acorde mai mult sprijin Ucrainei si sa se indeparteze de Rusia, ceea ce, desigur, va avea consecinte dramatice pentru razboi”, a declarat Esen pentru Grid.
Este motivul pentru care, dupa cum a spus profesorul Erdogan de la Universitatea Bilgi, Putin se va numara printre liderii mondiali care vor fi „foarte atenti” la alegerile din Turcia.
Turcia si razboiul din Siria
Dincolo de Ucraina, aceasta schimbare la varf ar putea avea impact asupra unei alte zone de conflict: Siria.
Turcia a avut o relatie complicata cu vecinul sau de cand a izbucnit razboiul civil din Siria in 2011. Pe de o parte, Turcia a sprijinit in mod agresiv grupurile implicate in revolta impotriva regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad, dar Turcia a purtat, de asemenea, un razboi indelungat impotriva grupurilor kurde care se afla la granita turco-siriana, iar atunci cand unele dintre aceste grupuri au reusit sa construiasca o enclava semiautonoma in nordul Siriei, Erdogan le-a atacat.
Obsesia sa speciala a fost legata de Unitatile de Aparare a Poporului (YPG), un grup predominant kurd care controleaza o intindere larga de teritoriu in nord-estul Siriei. YPG este afiliat cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a dus o insurectie impotriva guvernului turc timp de decenii, desi acestia neaga ca ar avea o legatura directa.
Statele Unite includ PKK pe lista grupurilor teroriste – dar, spre nemultumirea lui Erdogan, au oferit asistenta YPG in cadrul campaniei impotriva ISIS in Siria. Trupele americane continua sa opereze in zonele din Siria controlate de YPG.
Recent, Erdogan a amenintat cu o noua incursiune in Siria pentru a ataca YPG, iar aceste amenintari au atras avertismente severe din partea Statelor Unite. Raspunsul lui Erdogan a fost un semn clar atat al intereselor sale in Siria, cat si al dispretului fata de Occident: el a raspuns spunand ca Ankara nu are nevoie de „permisiunea” nimanui pentru a se ocupa de ceea ce considera a fi o amenintare la adresa securitatii sale.
Viata dupa Erdogan, cand vine vorba de Siria, ar putea fi mai putin tensionata in ceea ce priveste astfel de amenintari. Opozitia, au declarat expertii pentru Grid, este probabil sa fie mai putin belicoasa si este putin probabil sa efectueze o astfel de incursiune, deoarece ar incearca sa refaca legaturile cu Occidentul.
Turcia si NATO
O politica externa turca noua, reorientata, care sa favorizeze Ucraina in detrimentul Rusiei, ar fi bineinteles binevenita in cadrul NATO, unde inclinatia lui Erdogan de a se impotrivi Occidentului este vizibila.
O problema sensibila este extinderea aliantei. Pana in prezent, planurile NATO de a aduce Suedia si Finlanda in cadrul gruparii de securitate au fost blocate de Turcia. Anul trecut, cand presedintele Joe Biden i-a primit pe liderii suedez si finlandez la Casa Alba, aderarea lor a fost prezentata ca o concluzie aproape de la sine inteleasa. „Aceasta este, din punctul meu de vedere si al echipei mele, o zi importanta”, a declarat Biden la intalnirea din 2022.
Opt luni mai tarziu, cererile de aderare ale Suediei si Finlandei raman ostatice lui Erdogan, care a refuzat sa isi dea avizul. Noii membri NATO trebuie sa fie primiti in unanimitate potrivit statutului aliantei; Erdogan a cerut – chiar saptamana trecuta – ca Suedia si Finlanda sa extradeze zeci de adversari politici pe care ii numeste „teroristi”.
„In primul rand, trebuie sa extradeze aproape 130 de teroristi pentru ca ofertele lor sa treaca de parlamentul nostru”, a spus el. „Din nefericire, inca nu au facut acest lucru”.
Printre acesti „teroristi” se numara un jurnalist turc exilat in Suedia, a carui extradare a fost blocata luna trecuta de instanta suprema din Suedia. Premierul suedez Ulf Kristersson a abordat recent aceasta problema subliniind ca guvernul sau nu a avut de ales decat sa urmeze ordinele instantei. „Turcia numeste uneori persoane pe care ar dori sa fie extradate din Suedia”, a spus el, „si este bine cunoscut faptul ca legislatia suedeza in acest sens … este foarte clara: cand instantele [iau] aceste decizii, nu exista loc pentru a schimba acest lucru”.
Problemele de acasa
Pe plan intern, principala provocare pentru Erdogan este dezastrul economic – cu o inflatie care se mentine la niveluri dureroase.
Aici, schimbarile probabile – in cazul in care Erdogan ar parasi puterea – sunt poate cele mai clare. Un nou guvern este aproape sigur ca va inversa politicile lui Erdogan si va reveni la instrumente conventionale, cum ar fi cresterea ratelor dobanzilor, pentru a domoli inflatia si a aduce o anumita stabilitate economica.
Iesirea lui Erdogan ar putea, de asemenea, sa pregateasca terenul pentru o schimbare politica mai ampla in Turcia, pe masura ce opozitia incearca sa demonteze presedintia executiva atotputernica pe care a instituit-o.
„In acest moment, presedintele decide si atat”, a declarat profesorul Erdogan pentru Grid. „El are in multe domenii o putere aproape absoluta. Principalele partide de opozitie au spus ca vor sa schimbe acest lucru”.
Desigur, pentru a face orice schimbare de politica va fi nevoie mai intai de o victorie – iar pentru aceasta, opozitia va trebui sa se unifice in spatele unei fete comune. Alianta nu si-a ales inca candidatul si, dupa cum a spus un analist, „exista inca provocari cand vine vorba de unitate”.
