Schengen. Presa de la Viena critica dur opozitia lui Nehammer fata de Romania: „Partidul lui a cazut pe locul 2, se izoleaza in Europa”
Guvernul austriac a transmis publicatiei TAZ ca isi mentine votul negativ in legatuura cu aderarea Romaniei la Schengen, sustinand ca nu este o chestiune de politica de partid, ci una de politica de securitate. „Este evident ca protectia frontierelor externe nu functioneaza, altfel nu s-ar putea explica de ce 70 la suta dintre migrantii retinuti in Austria nu au fost inregistrati anterior in nicio tara din UE”, sustine guvernul lui Nehammer.
TAZ a reactionat cu un articol foarte critic, intitulat „Cum se izoleaza OVP in Europa”. OVP (Partidul Popular Austriac) este partidul cancelarului Nehammer.
Ziarul aduce aminte ca majoritatea din Parlamentul European a emis o rezolutie care prevede ca Bulgaria si Romania ar trebui sa adere la spatiul Schengen.
Apeluri la boicotarea companiilor autohtone, convocarea ambasadorului la Bucuresti, critici din partea a jumatate din Europa: probabil ca guvernul austriac nu se astepta la asemenea reactii atunci cand a votat impotriva admiterii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen. Ambele tari indeplinesc de ani de zile toate conditiile. Cu toate acestea, in decembrie, Austria si Olanda au opus in mod surprinzator un veto in Consiliul de Ministri al UE, subliniaza TAZ.
Recent, o rezolutie in Parlamentul European a aratat, de asemenea, cat de singur este guvernul federal negru-verde de la Viena in aceasta chestiune. 526 de eurodeputati au votat pentru, doar 57 impotriva admiterii cat mai curand posibil a Bulgariei si Romaniei in spatiul Schengen. Aceasta a fost una dintre „cele mai tangibile realizari ale integrarii europene”, dupa cum se arata in textul votului. Este inacceptabil ca cetatenii sa fie discriminati la granita cu timpi de asteptare uneori de zile intregi, pierderi economice si eliminare de gaze de esapament.
Austria, spre deosebire de Tarile de Jos, este mentionata de doua ori in rezolutie. Argumentul folosit de Viena – este vorba despre combaterea migratiei ilegale – nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen. Chiar si presedintele federal austriac, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului. Austria se afla intr-o „situatie dificila” din cauza numarului mare de solicitanti de azil. Dar: „Legatura acestei probleme cu aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, trebuie sa marturisesc, din pacate, ca nu o vad.”
Antreprenorul roman si fostul ministru al energiei Razvan Nicolescu cere chiar despagubiri de 200 de milioane de euro – pe luna. Atat de mult rau a fost facut economiei romanesti. Dar este vorba si de o chestiune de respect pentru 30 de milioane de cetateni romani si bulgari. Europarlamentarul roman Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (OVP), a calificat veto-ul drept o „palma nemeritata”.
Este „un bun drept si probabil si o datorie a fiecarui stat membru sa isi reprezinte interesele nationale”, spun ei. Guvernul a trecut cu vederea faptul ca premierul Ungariei, Viktor Orban, unul dintre cei mai importanti aliati ai OVP, aflat la putere, a lasat pur si simplu marea majoritate sa treaca in Austria.
Problema migratiei „ilegale” a fost deja tema dominanta a Partidului Popular in cele patru alegeri regionale. Acesta a pierdut insa aproape zece procente si majoritatea absoluta in Austria Inferioara.
Se asteapta ca Austria sa aleaga un nou parlament in toamna anului 2024. In sondajele actuale, FPO se afla pe primul loc – iar OVP ar fi in cel mai bun caz un partener junior.
In cadrul coalitiei guvernamentale negru-verde, veto-ul Schengen va fi probabil foarte controversat, insa putine critici deschise vin din partea partenerului de coalitie, Verzii. La jumatatea lunii martie, ministrul verde al sanatatii, Johannes Rauch, s-a pronuntat in favoarea aderarii la Schengen – dar a argumentat din motive de politica a muncii. Austria are nevoie urgenta de cei 30.000 de ingrijitori din Romania care in prezent ingrijesc batrani si bolnavi. Chiar si acest argument nu tine in momentul de fata.
