Se apropie decernarea Premiilor Nobel. Iata cinci descoperiri demne de Nobel care nu au fost nominalizate
Cele mai ascutite minti din stiinta vor intra in lumina reflectoarelor saptamana viitoare, cand vor fi anuntate premiile Nobel pentru fizica, chimie si fiziologie sau medicina. Premiul, stabilit de industriasul suedez Alfred Nobel in urma cu mai bine de un secol, celebreaza munca inovatoare care poate dura si cateva decenii pana sa fie finalizata, potrivit CNN.
Este dificil de prezis cine va castiga cele mai mari onoruri in stiinta. Lista scurta si nominalizatii raman secrete, iar documentele care dezvaluie detaliile procesului de selectie sunt sigilate publicului timp de 50 de ani. Cu toate acestea, nu lipsesc descoperirile demne de Nobel: iata cinci dintre ele, care nu au primit telefonul de la Stockholm care sa le schimbe viata – cel putin nu inca.
Primul genom uman
Un candidat adesea discutat la Premiul Nobel este cartografierea genomului uman, un proiect indraznet care a fost lansat in 1990 si a fost finalizat in 2003.
Analizarea codului genetic al vietii umane a implicat un consortiu international format din mii de cercetatori din Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Germania, Japonia si China.
Efortul a avut un impact de anvergura asupra biologiei, medicinei si in multe alte domenii. Dar unul dintre motivele pentru care proiectul poate sa nu fi castigat un premiu Nobel este numarul mare de oameni implicati in analiza.
Conform regulilor stabilite de Nobel in testamentul sau din 1895, premiile pot onora doar pana la trei persoane per premiu – o provocare in crestere, avand in vedere natura colaborativa a multor cercetari stiintifice.
O revolutie in tratamentul obezitatii
Dezvoltarea unor medicamente de succes pentru pierderea in greutate, care imita un hormon numit peptida asemanatoare glucagonului 1, sau GLP-1, a zguduit lumea asistentei medicale in ultimii cativa ani.
Unul din opt oameni din lume este obez – o cifra care s-a dublat cu mult din 1990 – iar medicamentul, care scade glicemia si reduce apetitul, are potentialul de a introduce o noua era pentru tratamentul obezitatii si afectiunile conexe, cum ar fi diabetul de tip 2.
Trei oameni de stiinta – Svetlana Mojsov, dr. Joel Habener si Lotte Bjerre Knudsen – implicati in dezvoltarea medicamentului, cunoscut sub numele de semaglutida, au castigat Premiul de cercetare medicala clinica Lasker-DeBakey 2024, adesea considerat un indicator al faptului ca un anumit progres sau un om de stiinta va castiga un premiu Nobel.
Mojsov, biochimist si profesor asociat de cercetare la Universitatea Rockefeller, si Habener, endocrinolog si profesor de medicina la Harvard Medical School, au ajutat la identificarea si sintetizarea GLP-1. Knudsen, consilier stiintific sef in cercetare si dezvoltare timpurie la Novo Nordisk, a jucat un rol esential in transformarea acestuia intr-un medicament eficient care promoveaza pierderea in greutate pe care milioane de oameni il iau astazi.
Puterea de transformare a inteligentei artificiale
Inteligenta artificiala sau AI transforma viata oamenilor intr-un ritm fara precedent. Este un domeniu aglomerat, dar doua nume ies in evidenta, potrivit lui David Pendlebury, seful departamentului de analiza cercetarii la Institutul pentru Informatii Stiintifice Clarivate. Pendlebury identifica indivizi „demni de Nobel” analizand cat de des cercetatorii le citeaza lucrarile stiintifice cheie de-a lungul anilor.
Cele doua personalitati sunt Demis Hassabis si John Jumper, inventatorii AlphaFold Protein Structure Database – un program AI care decodifica structurile 3D ale proteinelor din secventele de aminoacizi pe care cel putin 2 milioane de cercetatori din intreaga lume le-au folosit.
AlphaFold actioneaza ca o „cautare Google” pentru structurile proteinelor, oferind acces instantaneu la modelele prezise de proteine, accelerand progresul in biologia fundamentala si in alte domenii conexe.
De cand lucrarea cheie a celor doi a fost publicata in 2021, a fost citata de peste 13.000 de ori, ceea ce Pendlebury a descris drept „un numar exceptional”. Dintr-un total de 61 de milioane de lucrari stiintifice, doar aproximativ 500 au fost citate de peste 10.000 de ori, a spus el.
Jumper si Hassabis au castigat deja premiile Lasker 2023 si Breakthrough. Impreuna cu un al treilea cercetator, David Baker, director al Institutului pentru Design de Proteine din cadrul U. Universitatea de Medicina din Washington, care a pus bazele pentru AlphaFold, ei ar putea primi un Premiu Nobel pentru Chimie in viitor, a spus Pendlebury.
Dar ar putea fi putin cam devreme pentru un astfel de premiu, aplicarea inteligentei artificiale in cercetarea stiintifica fiind un domeniu atat de nou, a spus Pendlebury.
Intelegerea microbiomului intestinal
Nu suntem singuri in corpurile noastre. Trilioane de microbi – bacterii, virusi si ciuperci – traiesc pe si in corpul uman, cunoscuti in mod colectiv sub numele de microbiom uman.
Odata cu progresele in secventierea genetica din ultimele doua decenii, oamenii de stiinta au reusit sa inteleaga mai bine ce fac acesti microbi, cum vorbesc intre ei si cum interactioneaza cu celulele umane, in special in intestin.
Biologul Jeffrey Gordon este un pionier in domeniu. El s-a straduit sa inteleaga microbiomul intestinal uman si modul in care acesta modeleaza sanatatea umana, incepand cu cercetarile de laborator la soareci. El a condus lucrari care au descoperit ca microbiomul intestinal joaca un rol in efectele subnutritiei asupra sanatatii, care afecteaza aproape 200 de milioane de copii la nivel global, si dezvolta interventii alimentare care vizeaza imbunatatirea sanatatii intestinale.
Gene cauzatoare de cancer
In anii 1970, se intelegea ca uneori cancerul se mostenea in familie, insa in gandirea generala despre cancerul de san nu se lua in considerare susceptibilitatea ereditara a acestei boli.
Cu experienta in cercetarea diferentelor genetice dintre oameni si cimpanzei, Mary-Claire King, acum profesor de medicina si stiinte ale genomului la Scoala de Medicina a Universitatii din Washington, a adoptat o noua abordare.
Cu mult inainte ca oamenii de stiinta sa aiba vreo harta a genomului uman, King a petrecut 17 ani detectand si identificand rolul pe care o mutatie a genei BRCA1 l-a jucat in cancerul de san si cel ovarian.
Descoperirea a permis testarea genetica care poate identifica femeile care prezinta un risc crescut de cancer de san, precum si ce masuri trebuie luate pentru a le reduce riscul, cum ar fi screening-uri suplimentare si interventii chirurgicale preventive.
Premiile Nobel din 2024 vor fi decernate in perioada 8-14 octombrie, astfel:
Premiul Nobel pentru Fizica – marti, 8 octombrie;
Premiul Nobel pentru Chimie – miercuri, 9 octombrie;
Premiul Nobel pentru Literatura – joi, 10 octombrie;
Premiul Nobel pentru Pace – vineri, 11 octombrie;
Premiul Nobel pentru Stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel – luni, 14 octombrie.
