Se modifica durata zilei. Topirea ghetii polare face ca Pamantul sa se roteasca mai greu, astfel incat zilele devin mai lungi
Topirea ghetarilor din cauza schimbarilor climatice duce la modificari ale rotatiei Pamantului si ale duratei zilei, relateaza Interesting Engineering.
Timp de secole, actiunile umane au avut un efect redus asupra miscarilor Pamantului, adica asupra vitezei si axei sale de rotatie.
Aceste miscari erau guvernate in principal de atractia gravitationala a lunii si de procesele interne din miez si manta.
Dar acum, topirea straturilor de gheata cauzate de activitatea umana perturba aceste miscari naturale.
Un nou studiu arata ca axa de rotatie a Pamantului se „deplaseaza” din cauza schimbarilor climatice si a dinamicii interne a planetei.
Cercetatorii de la ETH Zurich au utilizat modele AI de ultima generatie pentru a intelege mai bine miscarea polara, care este miscarea axei de rotatie a Pamantului in raport cu scoarta.
Studiul prezice ca, daca emisiile de gaze cu efect de sera continua sa creasca, acestea vor depasi in cele din urma influenta de lunga durata a fortei de maree a lunii. Timp de miliarde de ani, luna a determinat lungimea zilelor noastre.
„Noi, oamenii, avem un impact mai mare asupra planetei noastre decat ne imaginam. Iar acest lucru ne confera, in mod firesc, o mare responsabilitate pentru viitorul planetei noastre”, a declarat Benedikt Soja, profesor de geodezie spatiala la Departamentul de inginerie civila, de mediu si geomatica de la ETH Zurich.
Doua studii recente au examinat o legatura surprinzatoare intre topirea calotei glaciare, oscilatia planetei si durata zilelor.
Topirea ghetii la poli redistribuie masa spre ecuator, incetinind rotatia Pamantului. Apa se deplaseaza de la poli la ecuator, perturband echilibrul Pamantului.
Pe masura ce gheata se topeste pe suprafata Pamantului, aceasta incetineste rotatia planetei si creste durata zilei. Cercetarile ETH Zurich arata ca incetinirea ne prelungeste usor zilele – doar cateva milisecunde in comparatie cu cele 86.400 de secunde obisnuite.
Cercetatorii au studiat, de asemenea, de ce si cum se misca treptat axa Pamantului pe perioade indelungate. Echipa a utilizat retele neuronale bazate pe fizica pentru a crea cel mai cuprinzator model de pana acum, explicand modul in care miscarile din miezul si mantaua Pamantului si climatul de la suprafata contribuie la miscarea polara.
Cele doua studii evidentiaza reteaua complexa de interactiuni din interiorul Pamantului. Evenimentele de la suprafata, cum ar fi topirea ghetii, pot avea consecinte in adancul nucleului si viceversa.
„Prin urmare, schimbarile climatice in curs de desfasurare ar putea chiar sa afecteze procesele din adancul Pamantului si sa aiba o raza de actiune mai mare decat se presupunea anterior”, a adaugat Kiani Shahvandi, autor principal al studiului, in comunicatul de presa.
Cercetatorii subliniaza ca aceste modificari ale miezului sunt foarte mici si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Cu toate acestea, cercetarea ofera perspective valoroase asupra modurilor complexe in care schimbarile climatice afecteaza planeta noastra.
