Sectia Speciala. Polonia a cedat, a ramas doar Romania. Riscam sanctiuni de 2,3 mld. euro anual, anunta trei asociatii ale magistratilor
Trei asociatii ale magistratilor atrag atentia ca lipsa de vointa a Parlamentului si CSM pentru desfiintarea Sectiei Speciale va atrage sanctiuni financiare din partea UE la adresa Romaniei care pot sa ajunga pana la 2,3 miliarde de euro anual. Polonia a renuntat deja la o institutie similara.
„In cazul Romaniei, 1% din produsul intern brut ar insemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro cu titlul de sanctiuni financiare pentru nerespectarea hotararilor CJUE (aproximativ 7 miliarde de euro pentru urmatorii trei ani). La aceste sanctiuni se poate adauga respingerea Planului National de Redresare si Rezilienta, iar punerea in executare a unei asemenea hotarari de stabilire a unor sanctiuni financiare poate avea ca efect inclusiv neacordarea sumelor la care Romania ar avea dreptul in cadrul diverselor programe finantate cu fonduri europene”, anunta Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie intr-un comunicat de presa.
Comunicatul integral
Asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor romani au luat act de manifestarea de vointa a Guvernului Poloniei in scopul renuntarii la forma de organizare a Camerei disciplinare a Curtii Supreme de Justitie, care functiona cu incalcarea dreptului Uniunii Europene, punand astfel in aplicare o hotarare recenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu toata opozitia Tribunalul Constitutional din Polonia.
Comisia Europeana acordase termen Poloniei pana pe 16 august 2021 pentru respectarea hotararilor CJUE, cu intentia impunerii unor sanctiuni financiare, conform art.260 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Existau indicii serioase ca suma in cauza ar fi putut ajunge, anual, spre cel putin 1% din produsul intern brut al Poloniei, respectiv 5,2 miliarde euro.
O situatie similara exista si in Romania.
In hotararea sa din 18 mai 2021, pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit clar ca Romania trebuie sa ia masurile adecvate pentru a indeplini obiectivele de referinta fixate in MCV, „tinand seama in mod corespunzator, in temeiul principiului cooperarii loiale prevazut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele intocmite de Comisia Europeana, in special de recomandarile formulate in rapoartele MCV”, aceasta obligatie fiind in sarcina „fiecarui organ al statului membru in cauza”.
CJUE a stabilit ca reglementarile care guverneaza organizarea justitiei in Romania, cum sunt cele referitoare la numirea interimara in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare si la infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei Sectii pentru investigarea infractiunilor din justitie, intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel incat acestea trebuie sa respecte cerintele care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE.
Articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale adoptate de guvernul unui stat membru care ii permite acestuia din urma sa faca numiri interimare in functiile de conducere ale organului judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor fara respectarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national atunci cand aceasta reglementare este de natura sa dea nastere unor indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati.
De asemenea, articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
De altfel, CJUE retine in mod clar ca: ”219 Din elementele aflate la dispozitia Curtii si din Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare [COM(2019) 499 final, p. 5] reiese ca exemple practice luate din activitatile SIIJ sunt de natura sa confirme realizarea riscului, mentionat la punctul 216 din prezenta hotarare, ca aceasta sectie sa se asemene unui instrument de presiune politica si sa intervina pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de coruptie la nivel inalt intrun mod care ridica indoieli cu privire la obiectivitatea sa, aspect a carui apreciere revine instantelor de trimitere, conform jurisprudentei amintite la punctul 201 din prezenta hotarare.”
Nerespectarea unei hotarari pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, sa impuna sanctiuni financiare, sub forma unei sume forfetare si/sau a unei plati zilnice. Sanctiunile sunt calculate tinand seama de importanta normelor incalcate si impactul incalcarii asupra intereselor generale si private, perioada in care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plati (amenzile trebuie sa aiba un efect disuasiv). Suma este propusa de Comisia Europeana si poate fi modificata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in hotararea sa.
Optiunea de a impune sanctiuni financiare daca hotararile CJUE nu sunt puse in aplicare exista din anul 1993, Curtea aplicand sanctiuni de 37 de ori. Liniile directoare ale Comisiei Europene afirma ca scopul trebuie sa fie acela de „a se asigura ca sanctiunea in sine este un factor de descurajare a incalcarii ulterioare” si de a se prevedea sanctiuni exceptionale „acolo unde este cazul”, tocmai in aplicarea principiilor art.19 din Tratatul privind Uniunea Europeana.
In Uniunea Europeana inca nu a existat pana in prezent un caz de incalcare cu o importanta similara pentru sistemul judiciar al UE si pentru supravietuirea statului de drept intr-unul dintre statele membre. Asadar, o atare nesocotire justifica o sanctiune imensa, apreciata la nivelul a cel putin 1 la suta din produsul intern brut al statului membru care refuza sa puna in aplicare hotarari ale CJUE in privinta statului de drept. Niciun stat membru, prin niciuna din puterile sale, legislativa, executiva, judecatoreasca ori prin organele sale administrative, nu ar trebui sa fie vreodata tentat sa ignore hotararile CJUE in acest domeniu.
Reamintim ca hotararea CJUE din 18 mai 2021 este ignorata de Parlamentul Romaniei, care refuza sa desfiinteze SIIJ si sa reorganizeze Inspectia Judiciara, de asemenea, refuza sa puna in aplicare celelalte recomandari MCV privind sistemul judiciar. Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii nu a tinut seama in mod corespunzator de hotarare, asa cum Comisia Europeana a solicitat in ultimul raport MCV din iunie 2021, iar Inspectia Judiciara a declansat proceduri disciplinare tocmai impotriva judecatorilor care au fost la originea sesizarii CJUE si a celor care au aplicat hotararea CJUE, intr-o manifestare de forta ce a fost perceputa de toti observatorii externi relevanti ca fiind vindicativa, de natura a compromite aplicarea obligatorie a dreptului UE in Romania.
In cazul Romaniei, 1% din produsul intern brut ar insemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro cu titlul de sanctiuni financiare pentru nerespectarea hotararilor CJUE (aproximativ 7 miliarde de euro pentru urmatorii trei ani). La aceste sanctiuni se poate adauga respingerea Planului National de Redresare si Rezilienta, iar punerea in executare a unei asemenea hotarari de stabilire a unor sanctiuni financiare poate avea ca efect inclusiv neacordarea sumelor la care Romania ar avea dreptul in cadrul diverselor programe finantate cu fonduri europene.
Presedintele principalului partid din coalitia conservatoare aflata la putere in Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a anuntat sambata ca Varsovia va renunta la un aspect controversat al reformei sistemului sau de justitie, masura ce a fost solicitata de Uniunea Europeana, transmite AFP, citata de Agerpres.
„Vom suprima Camera disciplinara (a Curtii Supreme) in forma in care functioneaza in prezent si astfel va disparea si obiectul litigiului (cu UE)”, a declarat presedintele PiS (Lege si Justitie) intr-un interviu acordat agentiei poloneze de presa PAP.
Camera Disciplinara a fost construita pe baze similare cu ale SIIJ din Romania.
Primele propuneri de schimbare urmeaza sa fie prezentate in septembrie, a mentionat politicianul polonez.
La 14 iulie, Curtea de Justitie a UE (CJUE) a ordonat Poloniei sa puna capat imediat activitatilor Camerei disciplinare, care este insarcinata cu supervizarea judecatorilor si le poate ridica imunitatea. CJUE a explicat ca acest for „nu ofera toate garantiile de impartialitate si independenta” si nu este „ferit de influente directe sau indirecte ale puterii legislative si executive”.
Tribunalul constitutional polonez a sfidat insa Bruxellesul si a apreciat ca masurile provizorii decretate de CJUE „nu sunt conforme” cu Constitutia Poloniei, iar ca urmare Comisia Europeana a dat termen Varsoviei pana pe 16 august sa promita ca va respecta deciziile CJUE, sub amenintarea sanctiunilor financiare, aminteste France Presse. Saptamana aceasta, presedinta Curtii Supreme a anuntat inghetarea provizorie a activitatilor controversatei camere.
„Nu recunosc astfel de hotarari (ale CJUE), intrucat ele merg clar dincolo de tratate si extind competenta tribunalelor UE”, a subliniat Kaczynski in interviul citat, adaugand ca „totusi, obiectul litigiului exista fara indoiala”.
