„Nu dormiti linistiti!”. Sefa Parchetului European, Kovesi, vrea fonduri mai multe si mai multa putere pentru a lupta cu organizatiile de infractori
„Nu dormiti linistiti!”. Acesta este mesajul procurorului general al Europei pentru organizatiile de infractori care vizeaza, din ce in ce mai mult UE si banii sai, scrie Politico. La doi ani de cand si-a inceput activitatea ca prima sefa a Parchetului European, EPPO, (Procurorul sef european), Laura Codruta Kovesi vede o „reorientare din partea mafiotilor, care si-au indreptat privirea spre subventiile UE si spre fraudele legate de TVA”.
UE pierde 50 de miliarde de euro pe an din infractionalitatea financiara
Traficul de droguri da nastere unor drame mai curand pe Netflix, dar aceste infractiuni financiare in UE pot fi extrem de profitabile. „Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an numai cu acest tip de infractionalitate”, a declarat romanca Kovesi.
Intr-un interviu acordat politico.eu, de la biroul sau din Luxemburg, Kovesi – care conduce o echipa de 135 de procurori care realizeaza investigatii transfrontaliere extinse privind infractiunile legate de bugetul UE – a reluat un avertisment recent al Europol, cu privire la „negarea la nivel continental a nivelului real al fraudei financiare si la ceea ce inseamna aceasta pentru securitatea noastra”.
Mecanismul de redresare si de rezilienta, in vizorul infractorilor
Una dintre principalele tinte ale infractorilor este Mecanismul de redresare si de rezilienta (MRR), infiintat in urma pandemiei Covid pentru a distribui sume uriase de bani pentru a ajuta tarile sa se puna pe picioare. Sute de astfel de cazuri sunt in prezent investigate de EPPO.
„Crima organizata a existat si exista, cum exista o mare piata pentru droguri ilegale, exista o coruptie pe scara larga… si nu este nicio tara curata din aceasta perspectiva”, a spus Kovesi.
Presiuni pentru cercetarea celor care incalca sanctiunile impotriva Rusiei
Dar presiunea asupra EPPO creste si mai mult in acest an electoral important si in conditiile in care echipei de procurori de elita a lui Kovesi i se vor adauga noi membri din Polonia – guvernata acum de Donald Tusk, mai prietenos cu UE, dupa ani de zile de guvernare nationalista de dreapta sub Lege si Justitie – si din Suedia, care a anuntat ca este in curs de aderare. Doar Ungaria nu face inca parte din aria procurorilor EPPO.
Infiintarea unui birou in Polonia ar putea ajuta EPPO si intr-un alt domeniu: coordonare acuzatiilor si extinderea cercetarilor impotriva celor care se fac vinovati de eludarea sanctiunilor impotriva Rusiei.
Franta si Germania fac presiuni pentru ca procurorii sa actioneze impotriva celor care incalca aceste sanctiuni, iar Kovesi asteapta in schimba ca deputatii si Comisia europeana sa-i modifice atributiile inainte de a putea incepe sa lucreze in acest sens.
„Cred ca EPPO este cel mai bun instrument pentru ca Europa sa se implice in lupta impotriva acestui tip de infractionalitate”, a declarat Kovesi. Dar ea a avertizat ca bugetul EPPO va trebui sa tina pasul cu o extindere a rolului sau, spunand: „Intreaga arhitectura pusa in aplicare pentru a proteja banii UE trebuie sa fie un pic revazuta”.
Un FBI european?
In timp ce EPPO incearca sa combata coruptia, exista o alta agentie a UE cu atributii similare – Agentia antifrauda OLAF. Dar, in timp ce OLAF nu prezinta in ce masura cercetarile sale duc la recuperarea banilor UE, EPPO sustine ca a contribuit la recuperarea a miliarde de euro.
„Suntem parteneri in joc”, a spus Kovesi, sustinand totodata ca EPPO si OLAF coopereaza bine.
Insa un diplomat UE a pus la indoiala coexistenta celor doua organisme care au ca scop combaterea utilizarii abuzive a fondurilor UE. „In timp ce EPPO poate crede, cu adevarat, ca are argumente decente pentru un buget mai mare care sa-i permita sa-si faca treaba, ar trebui de asemenea sa se tina cont de faptul ca, probabil, considera in egala masura ca bugetul mai mare al OLAF nu reflecta neaparat rezultatele reale, pe teren, ale acestuia din urma”, a declarat diplomatul, caruia i s-a acordat anonimatul.
Kovesi spune ca o finantare suplimentara ar ajuta-o sa creeze o forta de elita de investigatori in intregul bloc comunitar.
Aceste planuri prind insa, incet-incet, contur. In luna mai, va fi lansata prima „Academie EPPO”, cu ajutorul Guardia di Finanza din Italia, o agentie de aplicare a legii care se subordoneaza Ministerului de Finante. Un numar de procurori din intreaga Europa vor participa la cursuri de formare, in ideea de a crea o comunitate de agenti care sa faca si schimb de informatii cu privire la cazurile transfrontaliere.
Dar asta nu inseamna ca Kovesi vrea sa resusciteze vechiul vis federalist de a crea un FBI european.
„Apreciez ceea ce face FBI-ul, dar… suntem europeni si in interiorul Europei avem mai mult decat suficiente instrumente pentru a ne proteja cetatenii”, a spus ea.
Blocaje de parcurs
Cu toate acestea, colaborarea cu UE nu este un simplu dat. Dupa doi ani de activitate, unele dintre investigatiile EPPO se lovesc de pereti de caramida, inclusiv in Grecia, unde echipa lui Kovesi a lucrat la un caz de presupusa deturnare a fondurilor UE in legatura cu accidentul feroviar grav care a provocat moartea a 57 de persoane.
„Exista o prevedere constitutionala care sustine ca doar parlamentul national are puterea de a investiga si de a urmari in justitie membri sau fosti membri ai guvernului grec”, a declarat Kovesi, adaugand ca Comisia a fost informata, astfel incat Grecia sa poata fi presata sa isi actualizeze legile.
Dar in destule tari, exista putine sperante, sau chiar nicio speranta, ca oficialii isi vor schimba legislatia intr-un mod care sa permita procurorilor europeni sa urmareasca mai usor infractorii (si politicienii).
Un studiu publicat recent, solicitat de Comisie, a semnalat faptul ca multe state membre ingreuneaza eficacitatea EPPO in jurisdictiile lor, fie in ceea ce priveste independenta, fie in ceea ce priveste respectarea legislatiei UE.
De exemplu, Slovacia a introdus o procedura accelerata pentru reforma codului penal si a inceput dizolvarea Parchetului special care se ocupa de cazurile de coruptie – inclusiv de cele legate de functionari din partidul de guvernamant Smer, condus de Robert Fico. „Suntem foarte ingrijorati de acest lucru”, a declarat Kovesi, adaugand ca a trimis o scrisoare Comisiei pentru a-si impartasi temerile.
„Am avut aceeasi reactie cand a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul a vrut sa reduca sanctiunile pentru cazurile de frauda si unde multe cazuri ar fi fost inchise, ceea ce reprezinta de facto o amnistie.”
Investigarea „Pfizergate” continua
EPPO se afla, de asemenea, intr-o pozitie delicata atunci cand vine vorba de investigarea Comisiei europene insasi.
In 2022, EPPO a deschis un dosar legat de achizitiile de vaccinuri, in urma a sute de plangeri din partea cetatenilor cu privire la „Pfizergate” (controversa legata de presedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, si de ceea ce s-ar fi scris in mesajele text pe care aceasta le-ar fi schimbat cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, inainte ca UE sa semneze cel mai mare contract de vaccinuri Covid cu aceasta companie).
Dar nu va faceti griji, a spus Kovesi, daca echipa ii va fi supusa „la presiuni in orice caz, veti afla, pentru ca acest lucru va fi public”.
