Sefii Aeroportului Otopeni anunta ca nu vor mai exista deloc cozi. Facilitati pentru romanii cu pasapoarte biometrice
Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti va instala sase porti de control automat al pasapoartelor – Automatic Border Control (ABC) – care permit pasagerilor cu pasapoarte biometrice sa treaca fara sa mai stea fata in fata cu un politist de frontiera, iar pana la jumatatea lunii iulie cele doua zone de control de frontiera vor fi comasate, a declarat, pentru Agerpres, purtatorul de cuvant al CNAB, Valentin Iordache.
„Impreuna cu colegii de la Politia de Frontiera, vom instala o baterie de sase porti de control automat al pasapoartelor, acele Automatic Border Control (ABC), care permit celor care au pasaport biometric sa treaca fara sa mai stea fata in fata cu un politist de frontiera. Este o facilitate pe care eu o caut de cate ori merg pe un aeroport din strainatate, pentru ca, de regula, acolo nu se mai sta la coada”, a spus Iordache.
Purtatorul de cuvant al CNAB a vorbit si despre o serie de reparatii si interventii care s-au facut in ultimul timp la Aeroportul International Henri Coanda.
„Am avut o actiune de igienizare acum o luna in care s-au zugravit si s-au asfaltat anumite zone, s-au zugravit zone din interior, s-au schimbat usile de la parcare, s-a schimbat signalistica. De asemenea, parcarea de la Sosiri, etajul acela care era cel mai afectat, a fost reasfaltat si se cunoaste si, bineinteles, s-a facut marcarea din nou. S-au inlocuit banchete, s-a inlocuit gresie, s-au cumparat in sfarsit acele 150 de carucioare – e adevarat ca a durat putin mai mult, dar s-au achizitionat in regim de urgenta, urmand sa se achizitioneze si altele intr-un regim de licitatie normala, ceea ce presupune derularea unei proceduri un pic mai ample Analizam daca vorbim de 200 sau 300 de carucioare, astfel incat sa existe un numar suficient. Acum, cu aceste 150, cu cele aproximativ 100 pe care le aveam dinainte suntem undeva la limita si singurul efort important este de a le recupera si a le pune din nou la dispozitia pasagerilor care le lasa prin cele mai neasteptate locuri – ma refer aici la colturi ascunse prin parcare, zone din parcarile indepartate, pe drumurile de acces catre aeroport etc. Situatia este asemanatoare si la marile centre comerciale unde putem gasi carucioare aproape oriunde”, a detaliat el.
Iordache a adaugat ca s-au facut reparatii in anumite zone unde au existat infiltratii de apa – infiltratii destul de masive.
„Desigur ca nu s-au putut identifica toate zonele pe unde se produc aceste infiltratii, dar cele mai multe dintre ele au fost eliminate. Sunt lucrari pe care le-am facut pe reparatii curente si nu putem vorbi de cifre foarte mari. Este mai mult efortul care s-a facut. Au fost contracte obisnuite de cateva zeci de mii de euro sau erau contractele care erau in curs de semnare. S-au semnat si imediat s-a si trecut la treaba. Era un disconfort in primul rand si pentru noi si pentru pasageri”, a subliniat reprezentantul CNAB.
Un alt proiect al Companiei de Aeroporturi este comasarea celor doua zone de control de frontiera, astfel incat sa se evite situatiile actuale de aglomeratie doar la unele ghisee.
„Avem in curs un alt proiect care, la fel, nu pare foarte important, dar care ne va scuti pe noi – si mai ales pe pasageri – de niste timpi suplimentari de asteptare la controlul de frontiera. Ma refer la faptul ca cele doua zone de control de frontiera vor fi cumva comasate intr-una singura foarte mare, astfel incat sa evitam situatiile actuale in care pasagerii vin si se inghesuie foarte multi la un numar foarte mic de ghisee, in timp ce pe cealalta latura sau pe celalalt punct de control sunt mai putini pasageri sau nu sunt deloc si, de asemenea, se flexibilizeaza si alocarea resurselor colegilor de la politia de frontiera. Deci, vom avea o singura zona, toti pasagerii vor merge acolo, vor fi alocati dinamic in mod egal pe toate ghiseele, astfel incat timpul de asteptare sa fie mai mic si sa evitam si aceste neplaceri cu scari rulante care functioneaza, care duc pasagerii intr-un loc unde erau deja foarte multi si apare riscul acesta sa se intample accidente”, a explicat Valentin Iordache.
Acesta a precizat ca proiectul nu presupune modificari, ci se muta unele ghisee, insa sunt necesare lucrari importante la retelele de curent.
„(Proiectul – n. r.) nu presupune modificari foarte importante aparent, pentru ca pana la urma se muta niste ghisee, dar ca sa mutam aceste ghisee au trebuit relocate niste ghisee ale politiei de frontiera, iar relocarea lor si relocarea acestor ghisee presupune lucrari destul de importante pe zona de retele de curent slab, de retele de alimentare si toate celelalte care odata instalate nu se mai vad. In prima jumatate a lunii iulie acest proiect ar trebui sa fie finalizat si, ulterior, in colaborare cu colegii de la politia de frontiera, vom realiza si o oarecare modernizare pe partea de control de frontiera pe iesiri. Si acolo vor aparea cateva ghisee noi – avem o achizitie in curs si asteptam sa vina noile ghisee – pentru ca acum doar mutam niste ghisee existente”, a mentionat el.
In ceea ce priveste extinderea aeroportului este in faza finala proiectul de Hotarare de Guvern pentru exproprieri.
„Este pe linia finala, sa spunem, HG pentru expropriere, astfel incat exproprierea sa poata fi pusa in aplicare, noi sa putem demara procedura de licitatie pentru proiectare si executie a noii infrastructuri de terminal – si nu numai terminal, ci si platforma si cai de rulare si toate celelalte prevazute in prima faza a proiectului de dezvoltare si modernizare a infrastructurii de la Aeroportul Henri Coanda, dar, pana atunci, saptamana trecuta s-a semnat contractul pentru modernizarea pistei 2 si a unor cai de rulare aferente. Este in curs de adjudecare procedura de achizitie pentru calea de rulare Delta care este o cale de rulare cruciala pentru buna functionare a aeroportului. Fara ea se opereaza foarte greu si capacitatea de operare pe pista scade foarte mult si, desigur, lansam si procedura de moderrnizare la pista nr. 1, astfel incat intr-un interval de un an si jumatate aproximativ – poate ceva mai mult – sa avem doua piste modernizate si sistemul de cai de rulare modernizat. Exproprierea va permite si continuarea caii de rulare paralela cu pista 1, pana la capatul pistei 1, deci va creste foarte mult capacitatea celor doua piste, astfel incat va exista o coroborare directa intre capacitatea pistelor si noile capacitati de terminal care vor fi date in folosinta”, a subliniat Iordache.
Potrivit acestuia, in prezent este vorba despre o capacitate de 39 de miscari/ora (aterizari si decolari) pentru ambele piste.
„Capacitatea asta, la un moment dat, poate sa scada in functie de existenta unor lucrari pe una dintre piste si se lucreaza cu prag decalat. Poate sa scada daca o cale de rulare nu e in functiune sau este blocata din indiferent ce motiv, daca se intervine la balizaj sau la asfalt sau la structura de beton etc., poate sa scada pana catre 20 miscari/ora. Nu s-a calculat inca, dar cu doua cai de rulare paralele, probabil ca vom trece lejer de 50 de miscari pe ora. Este o estimare grosiera pe care o fac acum, mai mult pe baza experientei, nu a calculelor care se fac”, a aratat purtatorul de cuvant al CNAB.
Oficialul companiei a subliniat ca sunt multe proiecte „pe care incercam sa le urnim”.
„Cele mai multe dintre ele s-au deblocat in ultimele doua luni – noul director general e foarte dinamic si e foarte dedicat pentru a reusi sa deblocheze aceste proiecte care trenau de multa vreme. Sper sa aiba si succes. Sunt multe proiecte, inclusiv pentru grupurile sanitare, care sunt asa cum sunt si sunt blamate de toata lumea. Exista un proiect de modernizare a tuturor acestora, dar, pana atunci, cele existente vor trece printr-o revizie, astfel incat sa nu mai apara probleme cu lavoare defecte, baterii nefunctionale si altele care pot fi reparate lejer si rapid”, a spus Valentin Iordache.
Toate aceste proiecte au fost prinse in proiectul de buget pe anul acesta al companiei si se fac cu fonduri proprii.
„Toate aceste proiecte sunt prevazute pe proiectul de buget de anul acesta. Au fost bugetate din timp. Probabil ca acesta este lucrul cel mai important de spus: tot ce se face, se face din surse proprii. Compania de Aeroporturi are bani sa-si finanteze inclusiv investitiile si are bani ca ceea ce avem sa ajunga la standardul la care ar trebui sa fie. Din pacate, o vreme destul de lunga nu s-a mers in ritmul care trebuia si fiecare dintre problemele nerezolvate la timpul ei a devenit mai mare si mai mare si acum este mai greu de rezolvat”, a subliniat Iordache.
Referitor la proiectul conexiunii Aeroportului International Henri Coanda cu Gara de Nord, acesta a afirmat ca au avut loc doua intalniri cu reprezentantii CFR SA si ai constructorului si urmeaza sa fie gasita cea mai buna solutie pentru a nu fi afectata activitatea aeroportului.
„In ceea ce priveste conexiunea cu Gara de Nord, colegii mei au avut doua intalniri pana acum cu reprezentantii de la CFR si cu constructorul. Urmeaza sa gasim cea mai buna solutie, astfel incat, pe de o parte, aeroportul sa functioneze in continuare si sa poata sa mentina numarul de pasageri pe care il are – pentru ca orice alta varianta ar insemna declasificarea lui din punct de vedere comercial fata de companiile aeriene, iar, pe de alta parte, evident, si constructorul sa poata sa isi faca treaba – are de amplasat niste piloni pe zona de acces catre aeroport. Probabil acolo se vor modifica putin fluxurile de acces. Noi vom urmari foarte atent ca, pe de o parte, lucrarile sa poata fi executate fara sa aiba intarzieri din cauza noastra, dar si pasagerii sa poata ajunge la aeroport la fel ca inainte si sa nu cream un disconfort pentru acestia sau pentru derularea traficului ori pentru siguranta si securitatea zborurilor”, a dat asigurari Iordache.
Potrivit datelor CNAB, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul International Henri Coanda a fost lansat inca din 1990, printr-o hotarare de guvern (HG 64/1999) si o lunga perioada de timp lucrurile s-au miscat incet sau foarte incet. De aceea, Capitala se afla azi intr-o situatie relativ dificila din punct de vedere al capacitatii aeroportului, atat pe zona de terminal, cat si pe cea de operatiuni aeriene.
Odata aprobata Hotararea de Guvern privind exproprierea suprafetelor necesare derularii acestui proiect, se va putea trece la organizarea licitatiilor pentru proiectarea si executia lucrarilor din prima faza. Aceasta faza va include doua module de terminal de pasageri, fiecare cu o capacitate de 1500 pasageri pe ora pe flux, 25 porti de imbarcare – dintre care 13 prevazute cu pasarela – 56 de locuri de parcare pentru aeronave si 9.600 pentru autoturisme. Suprafetele nou construite se ridica la 100.000 mp pentru terminalele de pasageri, 266.000 mp extindere sistem de cai de rulare, 22.000 mp constructii anexa. Astfel, atat suprafata ocupata de aeroport se va dubla, iar capacitatea de procesare va creste cu mai mult de 100%. Suma ce va fi investita depaseste 800 milioane de euro si provine din sursele proprii ale CNAB.
