Seful NATO: „Ucraina are nevoie urgent de armament greu modern. Rusia va comite si mai multe distrugeri masive”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ca Alianta Nord-Atlantica „nu a observat nicio schimbare” in strategia nucleara a Moscovei, insa a avertizat ca trebuie sa ne pregatim pentru „si mai multe distrugeri masive” comise de Rusia in razboiul din Ucraina si a pledat pentru „intensificarea” livrarilor de arme catre Kiev, transmite duminica EFE, citata de Agerpres.
„Trebuie sa ne pregatim pentru ofensiva rusa, pentru o si mai mare brutalitate, mai multa suferinta si chiar o mai mare distrugere masiva a infrastructurii critice si a zonelor rezidentiale”, a apreciat Stoltenberg intr-un interviu publicat duminica de cotidianul belgian Le Soir.
Chiar si asa, a continuat Stoltenberg, „de la inceperea razboiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a vazut nicio schimbare in strategia nucleara a Rusiei”, in pofida amenintarilor proferate de presedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip.
„Este de datoria noastra sa reducem acest risc. NATO este alianta cea mai puternica din lume. Iar mesajul nostru este clar: dupa folosirea armelor nucleare, vor exista doar invinsi in toate taberele”, a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atentia ca, „din nefericire”, acest razboi „ar putea dura luni sau chiar ani”.
Pentru „a respinge invazia rusa in mod sustenabil si de succes”, Kievul trebuie „sa treaca la arme occidentale moderne”, a spus el. „Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie sa-si intensifice livrarile, sa faca mai mult si sa se pregateasca pentru un angajament pe termen lung. Trebuie sa ne asiguram ca Ucraina se poate apara. Curajul si vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie si de un sprijin militar sustinut din partea Occidentului”, a pledat Stoltenberg.
„Putin a inceput razboiul pentru ca voia mai putin NATO la frontierele sale. A obtinut exact contrariul, adica mai mult NATO la frontierele sale, mai multa prezenta a Aliantei pe flancul estic si, posibil, doi noi membri (Suedia si Finlanda) ai NATO”, a explicat el, adaugand ca, daca cele doua tari decid in cele din urma sa se alature Aliantei Nord-Atlantice, ele „vor putea sa se integreze rapid”.
Stoltenberg se asteapta ca la summitul din Madrid al aliantei, de la sfarsitul lunii iunie, liderii tarilor NATO „sa accepte sa-si consolideze capacitatile de aparare si descurajare”, dat fiind ca „ne confruntam cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generatii”, nu doar din cauza Rusiei, ci si din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice si a implicatiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate.
„Aliatii NATO au fost candva inamici, dar am reusit sa construim institutii precum NATO si Uniunea Europeana pe ruinele celui de-al doilea Razboi Mondial pentru a evita razboiul”, a amintit Stoltenberg.
