Sentinte grele: Cumnatul lui Geoana – 7 ani de puscarie. Sebastian Vladescu – 8 ani si 6 luni. Cristian Boureanu – 4 ani si 3 luni
Fostul ministru al Finantelor Sebastian Vladescu a fost condamnat joi de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 8 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta, intr-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferata.
Potrivit hotararii instantei, Vladescu a primit cate 7 ani pentru doua infractiuni de luare de mita si 6 ani pentru trafic de influenta, pedepse contopite la care s-a adaugat un spor, rezultatul fiind o condamnare de 8 ani si 6 luni.
In acelasi dosar, fostul deputat Cristian Boureanu a fost condamnat la 4 ani si 3 luni inchisoare cu executare pentru trafic de influenta; Mircea Ionut Costea (cumnatul lui Mircea Geoana) – 7 ani inchisoare pentru trafic de influenta si luare de mita, Constantin Dascalu (fost secretar de stat in Ministerul Transporturilor) – 5 ani si 6 luni inchisoare pentru luare de mita.
De asemenea, Mihaela Mititelu, o apropiata de conducerea Companiei Nationale CFR, a primit 4 ani pentru complicitate la trafic de influenta.
Pe latura civila, judecatorii au dispus confiscarea urmatoarelor sume: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro si 65.000 euro de la Vladescu; 3.121.328 lei si 1.919.900 euro de la Ionut Costea: 3.083.498 lei si 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascalu si 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu.
De asemenea, a fost confiscata suma de 214.874 euro in contul deschis la ANABI pe numele SC Topanel Production Panels SA.
Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu apel.
Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vladescu a fost trimis in judecata de DNA pentru luare de mita si trafic de influenta, intr-un dosar de coruptie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferata.
In acelasi dosar, au fost trimisi in judecata fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenta; Mircea Ionut Costea (fost angajat la Ministerul Finantelor si fost director al Eximbank) – trafic de influenta si complicitate la luare de mita si Constantin Dascalu (fost secretar de stat in Ministerul Transporturilor) – luare de mita.
Intr-un dosar separat, a fost trimis in judecata omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consortiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka), care a recunoscut ca a dat mita mai multor oficiali romani, printre care se afla si Sebastian Vladescu.
Josef Hornegger a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare si obligat sa plateasca suma de 1,1 milioane euro.
Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infractiuni de coruptie savarsite in perioada 2005 – 2017, respectiv plati in valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de catre o companie straina, cu titlu de comisioane, unor oficiali romani in legatura cu incheierea si executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Astfel, in anul 2005, in contextul licitatiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentantii companiei straine au convenit cu Sebastian Vladescu, Ionut Costea si cu o persoana apropiata de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, sa le plateasca esalonat, pe toata durata contractului, un comision de 3,5% din sumele incasate de la statul roman.
In schimbul acestor sume, oficialii romani au promis sa efectueze demersuri pentru a asigura finantarea suplimentara in vederea incheierii contractului, precum si plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, in baza caruia sumele de bani au ajuns la inculpati.
„O prima veriga a fost reprezentata de incheierea unui contract de consultanta cu o societate de avocatura, in baza caruia compania a platit, in perioada 2006 – 2011, suma totala de 39.363.071 lei, desi nu au fost prestate servicii. Urmatoarea veriga a fost reprezentata de incheierea mai multor contracte fictive intre societatea de avocatura sau societati offshore afiliate acesteia cu societati controlate de inculpati, prin care sumele de bani au ajuns la acestia. In acest mod, Vladescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionut a primit 3.121.328,41 lei si 2.320.698 euro, iar persoana apropiata de conducerea CNCFR, administratorul unor societati comerciale, a primit 3.083.498 lei si 1.050.087 euro. A doua etapa – in cursul anului 2009, pe fondul schimbarii guvernului si al crizei economice care a dus la intarzierea platii facturilor, reprezentantii companiei straine au ajuns la o noua intelegere privind plata unui comision de 10% din sumele incasate de la statul roman catre Vladescu Sebastian (care indeplinea din nou functia de ministru de Finante), Constantin Dascalu si Cristian Boureanu”, arata DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, in baza caruia societatea straina a transferat 11.781.842 euro in conturile a doua companii offshore controlate de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operatiuni succesive catre alte societati offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a ingreuna eventuala urmarire a traseului banilor.
In ultima etapa, banii au fost transferati in conturile unor societati indicate de inculpati sau au fost retrasi in numerar si au fost inmanati acestora. Conform DNA, in acest mod, Sebastian Vladescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascalu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.
Totodata, directorului companiei straine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.
Potrivit DNA, diferenta dintre sumele transferate de compania straina si cele primite de inculpati o reprezinta cheltuielile presupuse de operationalizare a circuitelor financiare (infiintare si functionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum si foloasele primite de alti participanti la savarsirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Pentru stabilirea circuitelor financiare in care au fost implicate 43 de companii offshore si pentru identificarea bunurilor detinute de inculpati pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din sapte jurisdictii (Austria, Elvetia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania si Bulgaria).
