Serviciul de Informatii Externe al Estoniei: „Fabricile de armament rusesti lucreaza non-stop. Rusia se pregateste pentru o confruntare militara cu Occidentul in urmatorul deceniu”

Rusia se pregateste pentru o confruntare militara cu Occidentul in urmatorul deceniu, a anuntat marti Serviciul de Informatii Externe al Estoniei, citat de agentiile internationale de stiri.

Seful serviciului de informatii, Kaupo Rosin, a declarat ca evaluarea se bazeaza pe planurile Rusiei de a-si dubla numarul de forte stationate de-a lungul granitei sale cu Finlanda, membra a NATO, si cu statele baltice Estonia, Lituania si Letonia.

Desi a subliniat ca, in prezent, Rusia nu este „dispusa sa desfasoare nicio actiune militara impotriva NATO”, acesta a declarat: „Vedem ca rusii se gandesc si calculeaza ca un conflict militar cu NATO este posibil in urmatorul deceniu”.

„Rusii planuiesc sa isi mareasca forta militara de-a lungul frontierei statelor baltice, dar si a frontierei finlandeze”, a spus Rosin. „Este foarte probabil sa vedem o crestere a efectivelor, aproximativ o dublare, poate. Vom vedea o crestere a numarului de transportoare de personal inarmat, tancuri, sisteme de artilerie in urmatorii ani.”

Serviciul de Informatii Externe al Estoniei considera ca umarul de trupe stationate de Rusia la granita cu Estonia s-ar putea aproape dubla fata de cele 19.000 care se aflau acolo inainte de invazia din 2022 a Ucrainei.

De-a lungul granitei de 1.340 km cu Finlanda, nou membru NATO, Rusia va aduce un nou corp de armata format din „doua sau trei unitati de manevra cu aproximativ o duzina de unitati de sprijin de foc si de lupta”, a adaugat raportul Serviciului de Informatii Externe al Estoniei .

O acumulare similara de armament si soldati de-a lungul frontierei ruse cu Ucraina a fost observata in lunile premergatoare lunii februarie 2022, cand trupele lui Vladimir Putin au inceput sa se deplaseze spre Kiev.

Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apararii, a avertizat saptamana trecuta cu privire la posibilitatea unui atac rusesc in termen de trei pana la cinci ani, afirmand ca au iesit la iveala „noi informatii” care nu erau cunoscute anterior de tarile NATO.

Rosin a declarat ca depinde de aliatii din NATO sa descurajeze Rusia prin cresterea cheltuielilor militare. Estonia planuieste sa cheltuiasca peste 3% din PIB in acest an pentru aparare, peste tinta de 2% stabilita de NATO, pe care tarile europene mai mari, inclusiv Franta si Germania, inca se straduiesc sa o atinga.

„Putem gestiona acest lucru din partea noastra”, a adaugat el.

Donald Trump, care incearca sa devina din nou presedinte al SUA la alegerile din noiembrie, a declarat in weekend ca Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu tarile NATO care nu reusesc sa indeplineasca obiectivul de 2%.

In timp ce tarilor europene le-a fost greu sa cheltuiasca mai mult pentru aparare si sa creasca productia de armament pentru Ucraina, bugetul de razboi al Rusiei este de 14,3 mld. ruble pentru 2024, adica 6% din PIB.

Fabricile de armament rusesti lucreaza non-stop, iar livrarile din Iran si Coreea de Nord au permis armatei lui Putin sa depaseasca Ucraina, in timp ce ajutorul occidental pentru Kiev incepe sa se clatine.

Rusia a fabricat anul trecut 3,5 milioane de unitati de munitie, depasind cu mult productia proprie a Ucrainei si livrarile occidentale, potrivit serviciului estonian. Aceasta cifra va creste la 4,5 milioane in 2024, in timp ce productia occidentala ramane lenta, ceea ce inseamna ca diferenta dintre fortele ruse si ucrainene se va mari in continuare, potrivit raportului.

Cu toate acestea, Rusia a suferit pierderi de echipamente grele, care au inclus peste 2.600 de tancuri, 5.100 de transportoare blindate de trupe si 600 de unitati de artilerie autopropulsate incepand cu luna trecuta, potrivit raportului.