Severin cere SRI sa-i „anihileze” pe Cristi Danilet, Gabriela Scutea si pe cele 25 de organizatii care au cerut demisia judecatorilor CCR
Adrian Severin, fost ministru si europarlamentar PSD, condamnat pentru coruptie, cere SRI sa intreprinde actiuni de „anihilare” a magistratilor care au contestat decizia CCR prin care s-a statuat ca hotararea CJUE pruvund Sectia Speciala este neconstitutionala.
„Avem toate motivele sa credem ca, in contextul razboiului hibrid inceput de ceva vreme la scara mondiala, o coloana a cincea a fortelor avand interese divergente cu interesul national romanesc actioneaza in justitia romana. Prejudiciile create Romaniei de aceasta miscare subversiva sunt imense si deja evidente. Deconspirarea si anihilarea ei sunt prioritati urgente pentru sistemul imunitar al statului, respectiv pentru comunitatea romana de informatii”, sustine Severin.
„IN ATENTIA SRI – UNITATEA PENTRU APARAREA CONSTITUTIEI: CONSTITUTIA IN PERICOL!
Douazeci si patru de organizatii ale unei asa zise societati civile au cerut demisia membrilor Curtii Constitutionale a Romaniei pentru motivul ca, printr-o decizie recenta, aceasta a stabilit preeminenta Constitutiei romane asupra dreptului UE si hotararilor CJUE. Este vorba asadar despre un atac impotriva Constitutiei si prin aceasta, a statului, care excede dreptului la libera exprimare.
A cere demisia unor demnitari nu este, in sine, un act nepermis sau suspect. In speta, insa, demisia este ceruta pentru vina de a fi aparat Constitutia si este o recunoastere a intentiei de rasturnare a ordinii create de aceasta, prin metode care nu au legatura cu procedura legala de revizuire a legii fundamentale.
Pe de alta parte, aparenta creata prin numarul mare de entitati colective solicitante (care la o cercetare chiar si sumara se va dovedi ca in realitate nu aduna mai mult decat cateva sute de membri), este menita sa induca in populatie sentimentul iminentei unei vaste confruntari civile si sa-i puna sub teroare pe membrii CCR, dar si pe magistratii romani care actioneaza in respectul Constitutiei.
In acelasi timp, inventand un conflict intre CCR, garantul Constitutiei si, prin aceasta, al suveranitatii statului in cadrul ordinii europene, si institutiile UE, initiatorii cererii de demisie incearca sa impinga Romania intr-un litigiu cu UE, implicand-o pe aceasta intr-o lupta avand ca obiect deposedarea statului roman de atributele suveranitatii sale.
Aceasta actiune care, in mod evident, tinde sa deruteze opinia publica, si asa putin informata pe tema delicata a raporturilor dintre Constitutiile nationale, legislatia interna si dreptul european, asmutiindu-o impotriva unei institutii constitutionale, se coroboreaza suspect cu gestul Procurorului General al Romaniei, Gabriela Scutea, care, printr-o scrisoare adresata tuturor parchetelor, incalcand grav principiul autonomiei procurorilor, de care altminteri se face atata caz, le-a indicat sa sfideze Constitutia Romaniei si deciziile CCR, in acest sens punand in instantele de judecata concluzii impotriva actelor de urmarire penala savarsite de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, pe motivul (mincinos) ca desfiintarea acesteia ar fi fost decisa de CJUE .
Alaturi de caracterul antistatal al acestui demers, transformarea controlului ierarhic al procurorilor in ordin de a trece peste constiinta lor profesionala pentru a sustine, de fapt, o agenda politica straina de interesul natiunii, o face incompatibila pe Scutea cu functia pe care o detine in fruntea Parchetului General de pe langa ICCJ.
Instigarile anticonstitutionale ale Procurorului General care ar trebui sa determine CSM la scoaterea sa imediata din magistratura (in orice tara civilizata o asemenea masura ar fi fost luata deja), se asociaza cu o recenta hotarare definitiva a Curtii de Apel Pitesti, prin care, de asemenea, sub cuvant ca s-ar pune in aplicare o decizie CJUE, altminteri abuziv interpretata, s-a urmarit subminarea ordinii constitutionale a statului prin negarea suprematiei Constitutiei Republicii in raport cu dreptul UE si totodata, negarea statutului constitutional al Parlamentului Romaniei de reprezentant suprem al poporului si unica autoritate legislativa. Pretinzand ca aplica o dispozitie a CJUE in realitate inexistenta, respectivul judecator a incercat si in mare masura a reusit sa dea o dubla lovitura: sa confiste puterea judecatoreasca punandu-o in slujba unei agende politice antinationale straine ei si sa aduca puterea legislativa in subordinea acesteia.
Nu este un secret pentru nimeni ca o serie de alti judecatori care in trecut au incalcat obligatia de rezerva pentru a adopta un partizanat militant in promovarea unei anumite viziuni politice referitoare la organizarea justitiei nationale, sunt pregatiti, sub coordonarea unor forte oculte, a caror prezenta se simte, a caror natura se intuieste dar a caror adresa exacta nu se stie, sa procedeze in mod similar cu judecatorul Curtii de Apel Pitesti.
In aceste conditii, avem in fata ochilor suficiente date din care sa rezulte ca se pune in aplicare un plan de actiuni bine concertate avand ca scop inducerea haosului in sistemul judiciar national, detronarea Constitutiei din rangul de lege a legilor menita a circumscrie intreaga ordine de drept nationala si, astfel, subminarea suveranitatii nationale si falimentarea statului.
Iata suficiente ratiuni pentru ca Serviciul Roman de Informatii sa treaca de indata la identificarea si luarea in evidenta a tuturor membrilor celor douazeci si patru de organizatii asa zis civice care au declansat campania impotriva CCR, urmand sa stabileasca sursele de finantare ale acestora si legaturile lor cu orice alte entitati terte susceptibile a viza vulnerabilizarea sigurantei nationale a Romaniei. Opinia publica ar trebui apoi informata cel putin in legatura cu identitatea organizatiilor fictive, precum si cu aceea a liderilor acestei actiuni. Evident, originea fondurilor lor financiare este o alta informatie de interes public.
Totodata, SRI este obligat sa identifice magistratii care alcatuiesc miscarea impotriva Constitutiei Romaniei din cadrul sistemului judiciar. Avem toate motivele sa credem ca, in contextul razboiului hibrid inceput de ceva vreme la scara mondiala, o coloana a cincea a fortelor avand interese divergente cu interesul national romanesc actioneaza in justitia romana. Prejudiciile create Romaniei de aceasta miscare subversiva sunt imense si deja evidente. Deconspirarea si anihilarea ei sunt prioritati urgente pentru sistemul imunitar al statului, respectiv pentru comunitatea romana de informatii.
Este momentul ca SRI sa dea testul public al loialitatii fata de natiunea romana, fiind imposibil ca toti patriotii sa fi disparut din cadrul acestei institutii. Dupa ce a comis pacatul incercarii de a controla justitia, este cazul ca SRI sa se revanseze in fata natiunii si a propriei constiinte debarasand justitia de miscarea anticonstitutionala care a penetrat-o, si sa neutralizeze batalioanele de asalt deghizate in societate civila, care, in numele unui fals europenism, o sustin agitand strada prin tot felul de initiative destabilizatoare.
Abia in acest scop, cooperarea SRI cu CSM ar fi salutara, in timp ce, printr-o comisie speciala de ancheta, Parlamentul s-ar cuveni sa impulsioneze, sprijine si supervizeze aceasta necesara actiune pro-constitutionala de igienizare a spatiului public si a justitiei”, a scris Severin pe Facebook.
Nu mai putin de 25 de organizatii din Romania si ale romanilor din diaspora solicita demisia celor sapte judecatori CCR care au decis ca hotararea CJUE privind Sectia Speciala este neconstitutionala.
„Curtea Constitutionala refuza sa respecte hotararea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacra obligativitatea pentru statul roman de a pune in aplicare recomandarile din cadrul Rapoartelor MCV, printre care si desfiintarea Sectiei speciale. CCR impune judecatorilor nationali ca, din moment ce a fost decisa in Romania constitutionalitatea infiintarii Sectiei speciale, ei sa nu poata aplica direct dreptul european care se opune in mod clar unei astfel de Sectii”, subliniaza semnatarii.
Comunicatul integral:
24 de organizatii din Romania si strainatate se alatura demersului asociatiei Initiativa pentru o Cultura Democratica Europeana si solicita demisia membrilor CCR care au adoptat decizia prin care interzic judecatorilor romani sa constate incalcarea dreptului european cu privire la Sectia speciala de anchetat magistratii.
Decizia CCR din data de 8 iunie 2021 a bulversat lumea juridica. Curtea Constitutionala refuza sa respecte hotararea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacra obligativitatea pentru statul roman de a pune in aplicare recomandarile din cadrul Rapoartelor MCV, printre care si desfiintarea Sectiei speciale. CCR impune judecatorilor nationali ca, din moment ce a fost decisa in Romania constitutionalitatea infiintarii Sectiei speciale, ei sa nu poata aplica direct dreptul european care se opune in mod clar unei astfel de Sectii.
Semnatarii demersului constata ca decizia CCR contravine jurisprudentei constante a CJUE potrivit careia judecatorul national este primul judecator european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practica, chiar daca este vorba de o curte constitutionala.
Cele 24 de organizatii sunt cunoscute asociatii si grupuri civice militante pentru valorile europene precum democratie, stat de drept, anticoruptie si independenta justitiei:
Asociatia Voci pentru Democratie si Justitie, prin Lucian Checherita;
Asociatia Freedom House Bucuresti, prin Cristina Guseth;
Asociatia RESET, prin Daniela Mitrofan;
#activAG Pitesti, prin Traian Paparete;
#Rezist Milano, prin Catalin Lazar;
#Stafeta Steagului European, prin Maria Elena Vanghelatou;
#Acord Diaspora, prin Gabriel Ursescu;
#Rezist Dublin, prin Alexandru Gheorghe;
#Rezist Iasi, prin Anca Cornelia Aradei;
Asociatia Bihorul Civic, prin Vasile Dumitriu;
#Voluntari in Europa, prin Adriana Muresan;
#Miscarea Civica Diaspora Austria, prin Claudia Zotlterer-Vlad;
#Diaspora Milanp, prin Miron Alin Stanescu;
Asociatia Oradea Civica 017, prin Cosmin Burdasiu;
#Diaspora Franta solidara cu Romania, prin Mihaela Mihai;
#Canada Save Rosia, prin Eugen Melinte;
#Un timbru pentru dreptate, prin Octavian Stanga;
#Cetatean implicat, prin George Macarie;
Asociatia ACREMIS, prin George Macarie;
#Rezist Galati, prin Magdalena Daniela Bolocan;
Initiativa Romania, prin Diana Maria Voicu;
#Coruptia Ucide, prin Angelica Serban;
Asociatia Geeks for Democracy, prin Raluca Paraschiv;
#Rezistenta, prin Marian Raduna”.
Judecatorul Cristi Danilet a anuntat pe 9 iunie ca, in calitate de vicepresedinte al ICDE (Initiativa pentru Cutura Democratic Europeana), solicita demisia celor sapte judecatori ai CCR care au decis, marti, sa respinga hotararea CJUE privind desfiintarea Sectiei Speciale.
„Decizia CCR de ieri este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European. Ea creeaza incertutudine juridica si obliga instantele nationale la nerespectarea unei hotarari a CJUE.
Situatia este fara precedent, dar si fara iesire. Incalcarea obligatiilor care ne revin ca stat membru UE dictata de CCR trebuie sanctionata cu demisia judecatorilor constitutionali care au adoptat aceasta hotarare”, anunta ICDE.
Decizia a fost adoptata de CCR cu o majoritate de 7 la 2. Au votat impotriva judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu.
Comunicatul integral:
ICDE solicita demisia membrilor CCR care arunca afara Romania din Uniunea Europeana
In timp ce Comisia Europeana critica Romania pentru reformele in domeniile justitie si anticoruptie, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis sa nu respecte dreptul european si a ordonat acelasi lucru judecatorilor romani.
Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Comisia a atras atentia Romaniei ca, gratie Hotararii Curtii de Justitie a UE din data de 18 mai 2021, Romania are o directie clara a reformelor: trebuie sa respecte dreptul UE si sa puna in aplicare recomandarile din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderarii.
Or, acum trei saptamani, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ si modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca aceasta decizie este obligatorie pentru statul roman, revenind autoritatilor competente sa analizeze daca infiintarea SIIJ a fost justificata. In baza acestei decizii, o instanta nationala deja a decis ca SIIJ este in afara legii.
In mod cu totul surprinzator, Curtea Constitutionala a decis, tot ieri, sa nu respecte dreptul european. Ea a aratat ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale constatate ca fiind deja constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept europeana. A mai decis ca rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala.
ICDE atrage atentia ca CCR a invocat in mod eronat art. 148 din Constitutie si a citat gresit din decizia CJUE. Nu este prima data cand la nivelul instantei de contencios administrativ are loc asa ceva – amintim decizia nr. 392/2017 cand CCR a stabilit obligatia pentru Parlament de a impune un prag minim valoric in cazul infractiunii de abuz in serviciu aducand in mod gresit ca argument Raportul privind relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenara (Venetia, 8-9 martie 2013).
Afimatia apartinand CCR cum ca dreptul UE nu are prioritate fata de Constitutia Romaniei este cea mai grava.
Astfel, intr-o jurisprudenta constanta inceputa inca din anul 1970, Curtea de la Luxembourg a stabilit ca dreptul Uniunii are prioritate fata de normele de drept national, chiar daca sunt de natura constitutionala (Hotararea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70, Rec., p. 1125, punctul 3).
Tot astfel, s-a decis ca instanta nationala, care a exercitat posibilitatea conferita acesteia de articolul 267 TFUE, este obligata sa urmeze, in ceea ce priveste solutionarea litigiului principal, interpretarea dispozitiilor in cauza data de Curte si, daca este cazul, trebuie sa inlature aprecierile instantei superioare in situatia in care, avand in vedere interpretarea mentionata, considera ca acestea nu sunt conforme cu dreptul Uniunii; principiile enuntate sunt obligatorii pentru instanta de trimitere atunci cand este vorba despre pozitia juridica exprimata, in prezentul litigiu principal, de instanta constitutionala a statului membru in cauza (Hotararea din 15 ianuarie 2013, Krizan si altii, C‑416/10, EU:C:2013:8, punctul 69 si 70).
Prin urmare, decizia CCR de ieri este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European. Ea creeaza incertutudine juridica si obliga instantele nationale la nerespectarea unei hotarari a CJUE.
Situatia este fara precedent, dar si fara iesire. Incalcarea obligatiilor care ne revin ca stat membru UE dictata de CCR trebuie sanctionata cu demisia judecatorilor constitutionali care au adoptat aceasta hotarare.
