Sfidator. Iliescu, intrebat daca se simte vinovat pentru mortii de la Revolutie: „Pentru ce? Trebuie sa aveti cat de cat discernamant”

Ion Iliescu continua sa raspunda sfidator la intrebarile privind responsabilitatea sa in cazul celor care au murit in timpul conflictului din decembrie 1989.

Intrebat de jurnalisti daca se simte vinovat pentru oamenii care au murit la Revolutie, el a raspuns: „Pentru ce? Trebuie sa aveti cat de cat discernamant.” Iliescu a fost audiat aproximativ doua ore la Parchetul General, afirmand la iesire ca a avut „o discutie amicala” cu procurorii militari.

Ion Iliescu s-a prezentat, joi dimineata, la Parchetul General pentru a fi audiat, in calitate de martor, in dosarul Revolutiei, in care procurorii au inceput urmarirea penala in rem pentru infractiunii contra umanitatii.

In iunie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmaririi penale in acest dosar.

In aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul functiei de procuror general, anunta redeschiderea anchetei, pe motiv ca solutia de clasare data in octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinica si nelegala, „fiind adoptata pe baza unor cercetari incomplete, cu ignorarea unor informatii, date si documente esentiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situatii de fapt incomplete si, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinta, la o gresita incadrare juridica a faptelor, toate acestea zadarnicind aflarea adevarului si identificarea tuturor faptuitorilor, precum si a faptuitorilor din spatele faptuitorilor”.

Licu sustinea ca, din modul de desfasurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta ca nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esentiale referitoare la evenimentele din perioada 17 — 30 decembrie 1989.

Prin ordonanta din 1 noiembrie 2016, procurorii militari au dispus extinderea urmaririi penale, in rem, sub aspectul savarsirii de infractiuni contra umanitatii.

Din actele dosarului, rezulta ca pentru pastrarea puterii, prin actiunile desfasurate si masurile dispuse, noua conducere politica si militara instaurata dupa data de 22 decembrie 1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane, fapte care se circumscriu conditiilor de tipicitate ale infractiunii contra umanitatii.

Procurorii sustin ca situatia premisa a infractiunii contra umanitatii referitoare la existenta unui atac generalizat rezulta din numarul mare de localitati in care au avut loc incidente armate.

„Din modul in care s-a produs acest atac, reiese existenta unui plan dupa care s-a actionat, plan care a urmarit crearea unei stari de confuzie in randul fortelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apararii Nationale si difuzarea unor ordine, rapoarte si informatii false, scoaterea in strada si inarmarea populatiei, respectiv crearea aparentei unui ‘razboi civil’ in care sa se confrunte unitati inarmate apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne sau aceluiasi minister, in scopul preluarii puterii si legitimarii noilor lideri. In realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Romana care a transmis comunicate alarmiste si uneori false, la taierea legaturilor telefonice si aducerea la conducerea ministerelor de forta a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinta generarii unui ‘razboi’ psihologic si mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arata procurorii militari.

In dosar se efectueaza cercetari si cu privire la faptele comise dupa data de 22 decembrie 1989 pe intreg teritoriul tarii, conform dispozitiilor retinute in incheierea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in cauza.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, ranirea a 1.855 de persoane prin impuscare, ranirea a 343 in alte imprejurari si retinerea a 924 de oameni.

Dupa aceasta decizie, sute de revolutionari au depus la Inalta Curte de Casatie si Justitie plangeri impotriva solutiei date de procurori.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook