Sonda Indiei a inceput sa trimita informatii despre structura solului si a atmosferei de pe Luna
Dupa ce a finalizat o aselenizare istorica, plasand India in clubul restrans al tarilor care au asezat in siguranta o nava spatiala pe Luna, modulul de aterizare Chandrayaan-3 a inceput sa faca experimente stiintifice si a transmis primele informatii, relateaza CNN.
Obiectivele principale ale misiunii au fost indeplinite cu succes pana acum. Timp de aproape doua saptamani, modulul de aselenizare a efectuat teste tehnologice si de colectare de date axate in principal pe analiza compozitiei solului si a atmosferei extrem de rarefiate a Lunii.
Nava spatiala Chandrayaan-3 a aselenizat la 23 august. India a intrat in clubul select al natiunilor care au ajuns pe Luna, din care mai fac parte fosta Uniune Sovietica, Statele Unite si China. Pana in prezent, in secolul XXI, doar China si India au ajuns pe Luna.
Aceasta este prima misiune de explorare atat de aproape de polul sud lunar, o regiune de importanta stiintifica si strategica cheie pentru puterile spatiale globale, deoarece se crede ca aici se afla depozite de apa sub forma de gheata. Resursa ar putea fi recoltata si transformata in apa potabila sau chiar in combustibil pentru rachetele care vor pleca sa exploreze mai adanc in cosmos.
In India, reusita misiunii Chandryaan-3 a fost un motiv de mandrie nationala. Peste 70 de milioane de oameni au urmarit online transmisia aselenizarii.
„Eforturile noastre stiintifice neobosite vor continua pentru a dezvolta o mai buna intelegere a Universului pentru bunastarea intregii umanitati”, a postat premierul indian Narendra Modi pe retelele de socializare la 2 septembrie, sarbatorind misiunea Chandrayaan-3 si recenta lansare a primei nave spatiale indiene dedicate studierii Soarelui.
Organizatia indiana de cercetare spatiala, ISRO (Indian Space Research Organization), a confirmat luni, 4 septembrie, ca sonda lunara Chandryaan-3 a fost pusa in modul de veghe, intrucat nava spatiala nu este proiectata sa continue sa colecteze date stiintifice in timp ce locul de aselenizare se afla in umbra Pamantului, sau in noaptea lunara.
Dar agentia spatiala spera ca modulul de aselenizare si un mic rover cu sase roti pe care l-a desfasurat vor fi reactivate la sfarsitul acestei luni, pe 22 septembrie.
Aselenizarea Chandrayaan-3 din august a avut loc la doar cateva zile dupa ce Rusia a esuat in incercarea sa de a plasa o nava spatiala similara, Luna-25, in apropierea polului sudic al Lunii.
A doua zi dupa aselenizare, ISRO a confirmat ca modulul Chandryaan-3 a reusit sa desfasoare cu succes roverul lunar cu sase roti, care a stat in timpul zborului in interiorul modulului.
Acesta a fost eliberat prin rostogolirea pe o mica rampa inainte de a porni „in cautarea secretelor lunare la Polul Sud”, a declarat ISRO pe X, fostul Twitter.
Impreuna, modulul de aterizare, care cantareste aproximativ 1.700 de kilograme, si roverul de 26 de kilograme sunt dotate cu aproape o duzina de instrumente stiintifice. Printre acestea se numara un laser care poate analiza compozitia chimica a regolitului lunar – ceea ce ajuta la cautarea apei sub forma de gheata – si a stratului ultra-subtire de gaze care alcatuiesc exosfera lunara. Roverul este echipat cu un seismometru care a incercat sa detecteze cutremurele din interiorul Lunii.
ISRO a confirmat ca toate instrumentele „au functionat normal” in timpul misiunii.
Agentia spatiala a impartasit actualizari sporadice pe retelele de socializare, postand primele imagini cu diverse date colectate de modul si de rover, care a reusit sa parcurga in total peste 100 de metri pe suprafata lunara si a reusit sa faca fotografii ale modulului in timpul calatoriei sale.
Unul dintre experimente a masurat temperatura solului lunar la diferite adancimi, iar cercetatorul BHM Darukesha de la ISRO a declarat pentru o agentie de stiri locala, PTI, ca suprafata era mai fierbinte decat se astepta.
„Cu totii am crezut ca temperatura ar putea fi undeva in jur de 20-30 grade Celsius la suprafata, dar este de 70 grade Celsius. Este mult mai mare decat ne asteptam”, a declarat el.
Roverul a detectat, de asemenea, o anumita activitate seismica cu ajutorul unui instrument conceput pentru a masura zgomotele si cutremurele de sub suprafata lunara, iar roverul a folosit un spectroscop pentru a confirma prezenta sulfului in apropierea polului sudic al Lunii. Acum, oamenii de stiinta vor incerca sa investigheze cum a ajuns elementul acolo si daca exista in mod natural la suprafata sau daca a ajuns acolo in urma unei lovituri de meteorit sau a unei activitati vulcanice, potrivit ISRO.
ISRO a pus roverul in repaus la 2 septembrie, iar panourile sale solare au fost orientate pentru a prinde primele raze solare, la sfarsitul acestei luni.
„In speranta unei treziri reusite pentru un alt set de misiuni! In caz contrar, va ramane pentru totdeauna acolo ca ambasador lunar al Indiei”, a postat ISRO pe X.
Dupa lasarea intunericului modulul de aselenizare a mai executat o misiune. Acesta a mai realizat o performanta uluitoare pe 4 septembrie cand si-a aprins motoarele pentru a se ridica la aproximativ 40 de centimetri de la sol si a facut un mic salt pentru a ateriza la o distanta de 30-40 de centimetri de pozitia sa initiala.
ISRO a subliniat importanta acestei demonstratii tehnologice, mentionand ca posibilitatea de a readuce un modul de aterizare de pe suprafata lunara inapoi pe Pamant va fi esentiala pentru viitoarele misiuni care au ca scop aducerea unor mostre de sol – sau chiar a unor astronauti – acasa dupa o misiune lunara.
La scurt timp dupa aceea, modulul s-a alaturat roverului, fiind dezactivat si asteptand sa fie repornit atunci cand Soarele va lumina din nou suprafata lunara.
Nu este inca sigur ca modulul si roverul vor functiona in mod corespunzator atunci cand controlorii misiunii vor incerca sa le reporneasca la sfarsitul acestei luni.
Dar toate obiectivele principale pe care ISRO le-a stabilit pentru misiune au fost indeplinite.
