Stocurile de gaze din Europa ajung la 90%. Santajul lui Putin a esuat si anul acesta, gazul rusesc a fost inlocuit de importurile din SUA, Norvegia, Azerbaidjan

Rezervele de gaze naturale ale Uniunii Europene au atins joi un maxim istoric, cu mult inainte de sezonul de iarna, anunta Politico.

Gas Infrastructure Europe a declarat joi ca depozitele de gaze ale tarilor membre sunt acum la o capacitate de 90,12% – depasind cu brio obiectivul de umplere de 90% pe care Bruxelles-ul este obligat prin lege sa il indeplineasca pana in noiembrie.

„Confirmarea de astazi ca ne-am indeplinit cerintele de stocare a gazelor cu mult inainte de termen subliniaza faptul ca UE este bine pregatita pentru iarna si acest lucru va contribui la stabilizarea in continuare a pietelor in lunile urmatoare”, a declarat comisarul pentru energie al UE, Kadri Simson.

„Piata energetica a UE se afla intr-o pozitie mult mai stabila decat in aceeasi perioada a anului trecut”, a adaugat ea, recunoscand totodata ca „am vazut in ultimele saptamani ca piata gazelor ramane sensibila” si ca Comisia va continua sa o monitorizeze pe masura ce se apropie vremea rece.

UE scapa astfel de dependenta sa de gazul rusesc, care inainte de razboi asigura aproximativ 40 % din cererea UE.

Gazul rusesc a scazut la 23,6% in importurile UE in primele 32 de saptamani din 2022, iar pana acum, in acest an, a ajuns la doar 8,4%. Acest lucru usureaza angajamentul UE de a pune capat achizitiilor de gaz rusesc pana in 2027.

„Aceasta este cu siguranta o poveste de succes”, a declarat Giovanni Sgaravatti, analist de cercetare la grupul de reflectie Bruegel din Bruxelles. „Pentru Comisie, pentru piata energetica, dar si mai mult pentru guvernele statelor membre care au raspuns destul de bine pentru a inlocui 1.000 de terawati-ora de gaz rusesc lipsa in decurs de un an”, a adaugat acesta.

Gazul rusesc a fost inlocuit in mare parte de importurile din SUA, Norvegia, Azerbaidjan si altele, ceea ce a dus la scaderea dramatica a preturilor fata de varful din 2022. Indicele olandez de stabilire a pretului gazelor TTF a atins 320 de euro pe megawatt ora in august anul trecut. In aceasta saptamana a oscilat in jurul valorii de 38 de euro.

Cu toate acestea, costul gazului ramane in continuare mai mare decat inainte de razboi, cand fluctua in jurul a 20 de euro pe megawatt ora, ceea ce inseamna facturi mai mari pentru gospodarii si o productivitate mai scazuta pentru industria europeana.

„Faptul ca depozitele europene sunt aproape pline mai devreme decat in mod normal – de obicei, ele ajung la acest nivel in jurul lunii octombrie – nu inseamna neaparat ca pretul va scadea in continuare, din pacate. Gazul stocat nu te poate ajuta decat pana la un anumit punct in timpul iernii, iar daca iarna respectiva este rece, exista un anumit grad de risc, iar acest lucru este ceea ce mentine pretul gazului la un nivel ridicat pentru moment”, a adaugat Sgaravatti.

Analistii se asteapta ca aceasta sa fie ultima iarna in care penuria sa fie o preocupare serioasa, avand in vedere ca o capacitate sporita de productie de GNL din partea unor furnizori precum Qatar si SUA urmeaza sa intre in functiune la jumatatea anului 2024.

Cu toate acestea, o serie de tari din Europa Centrala, in special Austria, sunt inca dependente de importurile rusesti trimise prin conductele care traverseaza Ucraina. Kievul a indicat ca nu intentioneaza sa renegocieze acordul de tranzit, care urmeaza sa expire la sfarsitul anului viitor. Acest lucru creeaza un termen limita dificil pentru cei care inca depind de combustibilii fosili de la Moscova.

Pierderea celor mai de incredere clienti europeni a fost o lovitura grea pentru Kremlin. Veniturile din exporturile de energie au scazut cu 41%, ajungand la 43,4 miliarde de dolari in primele sapte luni ale acestui an, a anuntat Ministerul rus de Finante. Intre timp, rubla a atins minimul ultimelor 16 luni, iar saptamana aceasta s-a prabusit peste un reper simbolic de peste 100 pentru un dolar.

Acest lucru face mai greu pentru Rusia sa continue sa isi sustina economia izolata, sa plateasca salariile soldatilor sai si sa cumpere arme din strainatate. Potrivit lui Natasha Kuhrt, lector senior la Departamentul de Studii de Razboi al King’s College din Londra, „in cele din urma, guvernul va acorda prioritate cheltuielilor militare”, in timp ce problemele economice vor insemna in principal „greutati” pentru multi rusi obisnuiti.