SUA il „incurajeaza” pe presedintele Chinei, Xi Jinping, sa discute si cu Zelenski despre razboi
SUA l-au incurajat pe presedintele chinez Xi Jinping sa discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat un oficial de la Casa Alba, potrivit Sky News.
Consilierul american pentru securitate nationala, Jake Sullivan, a spus ca Washingtonul doreste ca Beijingul sa auda „nu doar perspectiva rusa” asupra razboiului in curs.
S-a raportat ca presedintele Xi Jinping intentioneaza sa aiba o discutie video cu Zelenski, dupa intalnirea cu Vladimir Putin care va avea loc saptamana viitoare in Rusia.
Totusi, Sullivan a spus ca Ucraina nu a confirmat un apel intre cei doi presedinti.
Intalnirile cu Putin si Zelenski reflecta efortul Beijingului de a juca un rol mai activ in medierea incheierii razboiului din Ucraina, potrivit The Wall Street Journal.
De asemenea Xi Jinping se gandeste sa viziteze alte tari europene ca parte a calatoriei sale in Rusia, desi itinerariul sau complet nu a fost confirmat inca.
O conversatie directa cu Zelenski, daca va avea loc, ar marca un pas semnificativ in eforturile Beijingului de a juca rolul de pacificator in Ucraina, care pana acum au fost intampinate cu scepticism in Europa. De asemenea, ar intari legitimarea Beijingului ca mediator global, dupa ce, saptamana trecuta, a facilitat o intelegere diplomatica surpriza intre Arabia Saudita si Iran.
Noul val de diplomatie reflecta convingerea lui Xi Jinping si a Partidului Comunist ca Beijingul poate oferi o alternativa la modelul de relatii internationale condus de SUA, bazandu-se pe legaturile comerciale mai degraba decat pe puterea militara pentru a influenta deciziile altor tari.
O extindere a puterii diplomatice a Beijingului ofera, de asemenea, o potentiala parghie impotriva a ceea ce liderul chinez a criticat saptamana trecuta ca fiind o campanie in stilul Razboiului Rece, condusa de SUA, de „izolare, incercuire si suprimare” a Chinei.
Calatoria la Moscova va fi prima a lui Xi Jinping dupa ce si-a asigurat un al treilea mandat de sef de stat.
Programul lui Xi Jinping este menit partial sa valorifice impulsul oferit de acordul dintre Arabia Saudita si Iran, semnat la Beijing, care a marcat sfarsitul a sapte ani de relatii diplomatice reci. Acel acord a anuntat o crestere notabila a influentei Chinei in Orientul Mijlociu, care fusese dominat anterior de SUA in calitate de mediator principal.
A fost prima data cand Beijingul a intervenit atat de direct in rivalitatile politice din Orientul Mijlociu si a fost prima data cand a intermediat cu succes un astfel de acord.
Ultimul efort ambitios al Chinei de a juca rolul de pacificator global a avut loc la inceputul anilor 2000, cand a lansat discutii cu sase parti menite sa reduca programul de arme nucleare al Coreei de Nord in schimbul unor ajutoare. Discutiile, care au inclus SUA, au esuat in 2008, cand Coreea de Nord s-a retras, in ciuda faptului ca se baza in mare masura pe sprijinul economic din partea Beijingului.
Obtinerea unui progres in Ucraina ar fi o sarcina mai importanta decat acordul recent semnat, mai ales ca ambele parti aflate in razboi cred ca solutia se afla pe campul de lupta. Nici unul nu a manifestat o dorinta de a opri lupta.
Beijingul are totusi un interes activ in a pune capat conflictului. Razboiul a pus Beijingul intr-o situatie precara, fortandu-l pe Xi Jinping sa puna in echilibru parteneriatul „fara limite” cu Rusia si propria sa relatie stransa cu Putin cu neincrederea si tensiunea crescanda cu SUA si aliatii sai.
Luna trecuta, China s-a prezentat ca un mediator neutru solicitand o incetare a focului si discutii de pace. Intr-un document in 12 puncte, Ministerul de Externe al Chinei a cerut urmarirea unei solutii politice a conflictului si incetarea sanctiunilor unilaterale. De asemenea, a parut sa avertizeze Moscova in legatura cu escaladarea conflictului.
Guvernul Rusiei a spus ca impartaseste parerile Beijingului asupra conflictului si a salutat propunerea de pace a Chinei.
Primul punct din planul de pace al Chinei, care cere „respectarea suveranitatii tuturor tarilor”, este o baza a politicii externe a Beijingului. Este, de asemenea, unul care a fost testat in ultimul an de invazia Rusiei.
China considera oficial Ucraina ca o natiune suverana, iar Xi Jinping si Zelenski au avut un apel telefonic pentru a marca 30 de ani de relatii dintre cele doua natiuni cu cateva saptamani inainte de atacul trupelor ruse. Cu toate acestea, Beijingul s-a abtinut sa condamne actiunea militara rusa in Ucraina.
Un reprezentant al administratiei ucrainene a spus ca Kievul a receptionat cu prudenta posibila implicare a Chinei si anumite parti ale documentului de 12 puncte al Beijingului, inclusiv clauza privind integritatea teritoriala a tarilor si garantiile de siguranta nucleara, dar a mentionat ca planul nu contine o clauza privind retragerea trupelor ruse de pe tot teritoriul ocupat, un criteriu-cheie pentru orice acord de pace.
El a adaugat ca Kievul a cerut de mai multe ori un apel intre domnul Zelensky si domnul Xi, dar pana acum solicitarile acesteia au ramas fara raspuns.
Desi Xi Jinping nu a vorbit cu Zelenski de la izbucnirea ostilitatilor, liderul chinez a avut de mai multe ori apeluri video si intalniri fata in fata cu Putin. Aceasta a inclus o intalnire in Uzbekistan in septembrie, in prima calatorie internationala a lui Xi de la pandemie.
China a fost cel mai mare partener comercial al Ucrainei inainte de razboi, importand aproape 30% din porumb. China a investit, de asemenea, in proiecte de infrastructura in Ucraina, desi cel putin unul dintre ele – o linie feroviara care leaga principalul aeroport al Kievului de centrul orasului – a fost abandonat in urma acuzatiilor de coruptie.
Comertul dintre China si Ucraina a scazut cu 60% in 2022 fata de anul anterior, la 7,6 miliarde de dolari. Intre timp, comertul dintre Moscova si Beijing a crescut cu aproximativ 29% fata de 2021, la 190 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale chineze. Pe masura ce vanzarile Rusiei de petrol si gaze catre Europa au scazut, China a devenit un cumparator important. Rusia a inceput, de asemenea, sa isi intensifice utilizarea monedei Chinei, yuanul.
