Suedia condamna un kurd pentru finantarea terorismului, iar politia primeste noi cereri de ardere atat a Coranului, cat si a Torei in zilele urmatoare
Un tribunal suedez a condamnat un kurd la patru ani si jumatate de inchisoare pentru mai multe infractiuni, inclusiv tentativa de finantare a terorismului. Este pentru prima data cand legile antiterorism actualizate ale Suediei sunt folosite intr-un caz care implica partidul militant kurd PKK, potrivit BBC.
Turcia a cerut de mult timp Stockholmului sa reprime separatistii kurzi.
Cererea Suediei de a adera la NATO a fost amanata in principal de cererea Turciei de a extrada zeci de indivizi pe care ii considera teroristi.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va intalni luni cu prim-ministrul suedez in Lituania, inainte de un summit NATO, unde Suedia spera sa fie primita in alianta defensiva occidentala.
Presedintele Joe Biden i-a spus in aceasta saptamana premierului suedez Ulf Kristersson ca SUA „asteapta cu nerabdare” aderarea tarii sale la alianta.
Adresandu-se joi la tribunalul districtual din Stockholm, judecatorul Mans Wigen s-a straduit sa sublinieze ca cererea Suediei de a adera la NATO nu a avut niciun impact asupra deciziei sale.
Luna trecuta, procurorul Hans Ihrman a subliniat ca momentul in care a avut judecat cazul a fost „pura coincidenta”, chiar daca Turcia a indemnat Suedia sa foloseasca legile antiterorism pentru a viza kurzi suspectati ca au legaturi cu militantii PKK.
Comentatorii spun ca aceasta condamnare a trimis un mesaj catre Ankara potrivit caruia Suedia devine dura cu PKK.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus ca este un exemplu al modului in care crima organizata din Suedia a fost legata de organizatiile teroriste din Turcia.
Barbatul kurd in varsta de 41 de ani care a fost inchis joi are origini turcesti si judecatorul a spus ca va fi deportat de indata ce isi va ispasi pedeapsa. El a fost gasit vinovat ca a incercat sa convinga un om de afaceri kurd, in fata unui bar din Stockholm, sub amenintarea armei, sa ofere finantare PKK, care este considerat un grup terorist atat de SUA, cat si de UE.
Suedia si-a inasprit legile antiterorism luna trecuta pentru a interzice organizarea de intalniri pentru a oferi ajutor financiar sau de alta natura pentru grupurile interzise. Guvernul a spus ca acopera o lacuna in legislatia existenta, dar criticii au avertizat ca aceasta ar putea afecta libertatea de exprimare.
Luna trecuta, guvernul a anuntat, de asemenea, ca va extrada un kurd care are resedinta legala in Suedia. Turcia a spus ca din cauza unei infractiuni privind drogurile, dar barbatul a sustinut ca este urmarit din cauza sprijinului sau pentru cel mai mare partid politic pro-kurd din Turcia.
Pedeapsa cu inchisoarea de joi a coincis cu o intalnire cheie la Bruxelles la care au participat ministrii de externe ai Suediei, Turciei si Finlandei, inaintea summitului NATO de saptamana viitoare de la Vilnius.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat ca spera la un anunt rapid cu privire la aderarea la NATO, chiar daca Turcia nu a facut nicio promisiune.
Seful NATO a spus ca discutiile vor continua pana in ajunul summitului: „Ceea ce este posibil si ceea ce muncim cu totii pentru a realiza este o decizie pozitiva la summit”.
Finlanda si Suedia au decis sa se alature NATO ca raspuns la invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, iar Finlanda a devenit oficial membru in aprilie, dupa ce Turcia si-a retras in cele din urma obiectiile initiale. Dar presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a evidentiat in repetate randuri problemele legate de oferta Suediei.
El a spus ca Suedia a facut pasi in directia corecta, schimband legile antiterorism, dar s-a plans ca sustinatorii PKK au continuat sa organizeze proteste „laudand terorismul”.
Ungaria a amanat, de asemenea, votul privind aderarea Suediei, dar spune ca nu va intarzia procesul daca Turcia isi schimba atitudinea.
Erdogan a mentionat arderea unei copii a Coranului in fata unei moschei din Stockholm, pe care a numit-o drept crima motivata de ura si care a starnit indignare in multe tari musulmane.
Politia suedeza a permis ca protestul sa continue dupa ce o instanta a anulat interdictia de ardere a Coranului din cauza legilor privind libertatea de exprimare.
Guvernul suedez a criticat actiunea drept „islamofoba”, iar un sondaj efectuat joi pe 1.000 de suedezi a sugerat ca mai mult de jumatate credeau ca arderea Coranului ar trebui interzisa.
Cu toate acestea, politia a primit noi cereri de ardere atat a Coranului, cat si a Torei in zilele urmatoare si spun ca fiecare cerere va fi evaluata in conformitate cu legile privind libertatea de exprimare.
Ambasadorul Israelului a spus ca a fost socat si ingrozit de perspectiva ca alte carti sfinte sa fie arse in Suedia.
