Suedia se alatura tarilor care incearca sa limiteze timpul petrecut de cei mici in fata ecranului

Copiii sub 2 ani nu ar trebui sa fie expusi niciunui ecran digital. Recomandarile, emise de agentia de sanatate publica a Suediei la inceputul acestei luni, la inceputul unui nou an scolar, sunt cele mai recente dintr-un efort mondial de a limita timpul petrecut de cei mici in fata ecranelor, potrivi CTVNews.

Izolarea din cauza coronavirusului a exacerbat problema, deoarece scolile au apelat la Zoom pentru invatamantul la distanta, iar parintii s-au bazat pe emisiuni TV si filme pentru a-si mentine copiii ocupati in timp ce lucrau de acasa.

Copiii mici nu ar trebui sa fie expusi la ecranele digitale, inclusiv la televizor. Recomandarile se modifica usor pe masura ce copiii cresc: de la 2 la 5 ani, ar trebui sa petreaca maximum o ora pe zi in fata unui ecran, in timp ce copiii cu varsta intre 6 si 12 ani ar putea sta in fata unui ecran doua ore. Adolescentii nu ar trebui sa stea mai mult de trei ore pe zi.

Sugestiile Suediei au venit dupa ce cercetarile au descoperit ca, potrivit copiilor, utilizarea intensa a dispozitivelor digitale a dus la efecte negative, cum ar fi somn mai slab, depresie si activitate fizica limitata, cu utilizarea intensa a dispozitivelor digitale.

Recomandari similare au fost si in alte tari, inclusiv Statele Unite ale Americii, Irlanda, Canada, Australia si Franta.
Franta are cele mai mari restrictii de pana acum: copiii sub 3 ani nu ar trebui sa petreaca deloc timp in fata ecranelor. Recomandarea vine dintr-un raport publicat in aprilie care a fost comandat de presedintele Emmanuel Macron.

Irlanda si SUA spun ca bebelusii si copiii mici pot participa la apeluri video cu familia si prietenii, desi Canada, Australia si Suedia nu fac astfel de distinctii.

Interzicerea utilizarii telefoanelor mobile in scoala este deja in vigoare in multe institutii de invatamant din SUA. Pungile pentru telefoane mobile, dulapurile si pubelele au crescut in popularitate pentru a ajuta la ducerea la capat a interdictiilor.

Dar interdictiile nu sunt intotdeauna aplicate, iar studentii gasesc adesea modalitati de a incalca regulile, cum ar fi ascunderea telefoanelor. Unii parinti si-au exprimat ingrijorarea ca interdictiile i-ar putea izola de copiii lor daca ar exista o urgenta, cum ar fi un atac armat in scoala.

Dar, in timp ce interdictiile castiga teren, multi experti spun ca nu sunt suficiente. Ei pledeaza pentru stimularea alternativa: directionarea elevilor la activitati in aer liber sau catre activitati extracurriculare pentru a le umple timpul pe care altfel l-ar putea petrece singuri online. Iar elevii au nevoie de supape, spun ei, pentru a vorbi despre subiecte tabu fara teama de a fi „anulati” pe retelele sociale.

Un raport UNESCO din 2023 spune ca, desi tehnologia digitala poate spori educatia prin noi medii de invatare si conexiuni si colaborare extinse, aceasta are un cost pentru socializare si invatarea in viata reala. Efectele negative asupra sanatatii fizice si mentale joaca, de asemenea, un rol.

Raportul a remarcat, de asemenea, reglementari insuficiente privind utilizarea neautorizata a datelor cu caracter personal in scopuri comerciale, precum si raspandirea online a dezinformarii si a discursurilor instigatoare la ura. „Astfel de provocari pot anula orice beneficii”, au scris autorii.

Si un studiu publicat anul trecut in JAMA Pediatrics a cercetat o potentiala legatura intre timpul petrecut pe ecran pentru copiii mici si intarzierile de dezvoltare. „In acest studiu, timpul mai lung petrecut in fata ecranelor de catre copiii cu varsta de 1 an a fost asociat cu intarzieri de dezvoltare in comunicare si rezolvare a problemelor la varsta de 2 si 4 ani”, se arata in studiu.

Factorii politici si sustinatorii copiilor sunt din ce in ce mai preocupati de relatiile adolescentilor cu telefoanele si retelele sociale.

Toamna trecuta, zeci de state din SUA, inclusiv California si New York, au dat in judecata Meta Platforms Inc., proprietarul Instagram si Facebook, pentru ca a facut rau tinerilor si a contribuit la criza de sanatate mintala a tinerilor prin proiectarea cu buna stiinta si in mod deliberat de functii care creeaza dependenta.

In ianuarie, directorii generali ai Meta, TikTok, X si ai altor companii de retele sociale au aparut in fata Comisiei Judiciare a Senatului pentru a depune marturie despre daunele pe care platformele lor le cauzeaza tinerilor.

Acum, agentia de sanatate publica din Suedia a cerut companiilor de tehnologie sa-si schimbe algoritmii, astfel incat copiii sa nu ramana blocati ore in sir in derularea unor informatii negative sau vizionarea unui continut daunator.