Surse de la Washington: „Razboiul va fi de lunga durata, insa Putin a pierdut deja”. SUA vor continua sa ajute masiv Kievul
SUA considera ca razboiul declansat de Rusia va fi unul de durata si sunt pregatite sa ajute Kievul sa reziste, dar avand totusi grija sa limiteze conflictul la Ucraina pentru a evita extinderea lui peste granitele acesteia, ceea ce ar provoca un „al Treilea Razboi Mondial”, noteaza marti AFP intr-o ampla analiza, citata de de Agerpres.
Strategia militara a Washingtonului incearca sa tina cont de aceste cereri, potrivit declaratiilor publice ale unor lideri americani si interviurilor realizate de AFP cu mai multi responsabili, sub rezerva anonimatului.
Conflictul din Ucraina „s-ar putea sa nu se incheie in curand”, a apreciat seful diplomatiei americane Antony Blinken in cadrul unui turneu in Europa.
Serviciile de informatii americane s-au temut initial de un razboi fulger care ar fi facut ca Kievul sa cada in cateva zile.
Dar Pentagonul a constatat rapid ca armata rusa este in „intarziere” cu planul sau de lupta, din cauza problemelor logistice si a „rezistentei” mult „mai creative” decat se asteptase.
Desigur, unii militari americani se arata destul de pesimisti pe termen scurt, apreciind ca efectul masiv al asaltului rusesc va sfarsi prin a cantari greu in cele din urma. Potrivit unui responsabil american din domeniul apararii, „nu trebuie subestimata puterea de foc” a Moscovei.
Situatia „se va agrava probabil inainte de a se ameliora”, avertizeaza la randul sau Antony Blinken.
Dar Vladimir Putin „este condamnat sa piarda”, considera seful diplomatiei americane.
In privat, responsabili americani merg mai departe, fara a ezita sa afirme ca presedintele rus a pierdut deja si isi adapteaza strategia lor in consecinta.
Prima prioritate a SUA este sa continue sa ajute masiv aceasta rezistenta ucraineana pentru ca ea sa reziste cat mai bine, chiar daca orasele incep sa cada.
Americanii au instituit „un schimb de informatii si de date operative la nivelul serviciilor secrete cu Ucraina”, explica un diplomat, in special pentru a permite apararii antiaeriene sa dejoace o parte a loviturilor rusesti.
Un ajutor militar fara precedent de 350 de milioane de dolari anuntat la sfarsitul lunii februarie a fost livrat deja in mare parte armatei ucrainene sub forma de rachete antitanc Javelin si de rachete antiaeriene Stinger.
Washingtonul va debloca acum o noua transa de cel putin 10 milioane de dolari, cu o componenta economica si umanitara, dar care prevede livrari de arme si munitii.
„Nicio limita” pentru aceasta asistenta militara, promite un inalt responsabil american atat timp cat nu este vorba de armament greu.
Caci ceea ce ii ingrijoreaza cel mai mult pe americani este ca Vladimir Putin s-ar simti „provocat” sa extinda conflictul dincolo de Ucraina cu riscul unei confruntari directe, potential nucleara, cu SUA si aliatii lor din NATO. Este vorba deci de „descurajarea presedintelui rus” de la un astfel de pas, sugereaza unii responsabili americani.
Un alt responsabil rezuma sub alta forma situatia:”Nu vrem al Treilea Razboi Mondial!”
Inca dinaintea invaziei ruse, presedintele Joe Biden avertizase ca orice implicare directa in Ucraina ar provoca „un razboi mondial”.
El a dat directive pentru a se evita o astfel de implicare, care limiteaza de altfel capacitatea interventiei americane.
Pachetul de ajutor al Washingtonul consta in desfasurari de trupe cu scop preventiv si de descurajare in tarile aliate de la portile Rusiei, unde secretarul de stat Antony Blinken si seful statul major american, generalul Mark Milley au efectuat vizite.
In schimb, orice optiune care ar risca sa fie interpretata de Vladimir Putin ca o escaladare majora este respinsa pentru a evita ca o tara NATO sa fie considerata de Moscova drept „cobeligeranta” in Ucraina.
Daca rusii ar ataca fortele dintr-un singur stat membru al Aliantei transatlantice, toate celelalte, inclusiv SUA, ar trebui sa vina in ajutorul sau militar, potrivit celebrului Articol 5 din Tratatul care le uneste si pe care Joe Biden s-a angajat sa-l respecte.
Instalarea unei zone de excludere aeriana deasupra tarii atacate, ceruta insistent de catre presedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a fost deci categoric respinsa de catre Washington si NATO. Motivul este ca pentru a respecta „no fly zone”, avioanele Aliantei ar trebui sa fie pregatite sa doboare aparate de vanatoare rusesti si „aceasta ar putea duce la un razboi total”, a explicat Antony Blinken.
Din acelasi motiv, SUA sufla si in iaurt cand vine vorba de posibila livrare Kievului de catre tari din Europa de Est, precum Polonia, a unor avioane de lupta de fabricatie sovietica, pe care fortele ucrainene sunt in masura sa le piloteze.
Echipa lui Biden, initial reticenta in evocarea acestei ipoteze, a admis in cele din urma – in fata insistentei ucrainene – sa o studieze „activ”. Dar fara un calendar si niciun angajament ferm.
Unii se nelinistesc in realitate ca un astfel de gest este suficient sa faca conflictul sa se extinda dincolo de granitele ucrainene, fara ca totusi asta sa modifice in profunzime raportul de forte in spatiul aerian.
Desi este probabil ca apelurile pentru o interventie mai ferma sa creasca pe masura ce imaginile cu victime civile socheaza opinia publica, liderii americani spun ca doresc sa mentina acest echilibru, sporind in acelasi timp presiunea asupra Kremlinului prin sanctiuni, cu speranta ca Vladimir Putin va sfarsi prin a ajunge la concluzia ca o continuare a razboiului este pentru el mai costisitoare decat o retragere.
Pentru aceasta trebuie mentinute canalele diplomatice deschise cu scopul de a-i oferi „porti de scapare”.
Americanii insisi au incetat orice contact la nivel inalt cu rusii dupa 24 februarie, incurajandu-i pe altii sa vorbeasca cu presedintele rus.
In aceasta lumina trebuie interpretata incercarea de mediere in cursul weekendului de Israel. Sau apelul lui Antony Blinken adresat ministrului chinez de externe Wang Yi, intr-un moment in care China, care se lauda cu prietenia sa „fara limite” cu Rusia, nu exclude nici ea sa joace rol de mediator.
