Tariceanu stie una si buna: statul paralel. Seful Senatului incearca sa atraga CSM in jocurile sale politicianiste
Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, ii solicita, printr-o scrisoare, presedintelui CSM, Simona Camelia Marcu, sa supuna plenului Consiliului analizarea regulamentului privind accesul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti ai Inaltei Curti la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, in sensul daca aceste norme corespund principiilor statului de drept.
„Va solicit, doamna presedinte, ca, potrivit principiului cooperarii institutionale loiale, sa supuneti atentiei plenului Consiliului Superior al Magistraturii regulamentul privind accesul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, pentru a se analiza daca acesta corespunde principiilor statului de drept, precum si dispozitiilor constitutionale referitoare la accesul la justitie si la dreptul la aparare”, se arata in scrisoarea transmisa de Tariceanu presedintelui CSM.
El explica ca s-a adresat presedintelui CSM deoarece este „preocupat si ingrijorat, totodata, de tot mai multe informatii vehiculate intens in spatiul public, care dezvaluie grave derapaje de la statul de drept si care arata ca exista amenintari directe la independenta magistratilor procurori si judecatori”.
„Ma refer nu numai la protocoalele de lucru – adevarate instrumente de interferenta si presiuni asupra magistratilor – incheiate de SRI nu numai cu DNA, ci si cu alte institutii ale sistemului judiciar, printre care si ICCJ si CSM. Am ales aceasta cale de comunicare institutionala, deoarece la alegerea dumneavoastra ca presedinte al CSM v-ati declarat public disponibilitatea de a purta un dialog onest si deschis cu celelalte puteri ale statului si ati pledat pentru echilibrul sistemului judiciar. Cu acelasi prilej, ati afirmat ca CSM trebuie sa-si asume pe deplin rolul constitutional de garant al independentei justitiei si sa se implice in stabilirea si aplicarea unor politici judiciare constante si coerente. Tema pe care v-o supun atentiei si care ma ingrijoreaza foarte mult este discrepanta creata, pe de-o parte, intre cadrul constitutional creat in urma cu aproape trei decenii pentru garantarea dreptului la aparare al cetatenilor si a dreptului de a avea acces liber la justitie si la un proces echitabil, cu complete formate din judecatori competenti, impartiali si independenti si, pe de alta parte, nesocotirea si chiar incalcarea flagranta pe diferite structuri ale sistemului judiciar a acestor drepturi constitutionale, pe care Adunarea Constituanta le-a ridicat la standardele europene ale Consiliului Europei si UE”, indica presedintele Senatului.
Tariceanu mentioneaza ca zilnic apar noi informatii despre „interventia unor organisme specializate ale SRI in activitatea magistratilor procurori si judecatori, in pofida statutului acestora de magistrati independenti”.
„Mi se pare extrem de grav ca organisme de conducere din cadrul Ministerului Public, Curti de Apel si chiar ICCJ au acceptat – sub semnul cooperarii tehnice de specialitate – amestecul direct al SRI, nu numai in fazele procesuale de cercetare si urmarire penala, ci si in activitatea propriu-zisa de judecata. Nu ma refer aici la dosarele in care au competenta tehnica specializata si recunoscuta prin norme de procedura penala structuri ale SRI, ca organe de cercetare penala speciale, ci la numeroase alte dosare penale, intocmite cu probe furnizate de SRI in afara cadrului legal. Potrivit Constitutiei, infaptuirea justitiei este rezervata magistratilor judecatori, nicio alta autoritate publica neavand drept de interventie in actul de justitie. Are puterea judecatoreasca nevoie de cooperarea – ca sa nu spun interventia directa – a ofiterilor SRI pentru a-si indeplini rolul constitutional si pentru a apara drepturile cetateanului? Au nevoie procurorii de caz sa intocmeasca dosare de urmarire penala cu interventia directa si nemijlocita a ofiterilor SRI? In felul acesta, structuri speciale ale serviciului de informatii au capatat acces direct si neconditionat la dosarele astfel intocmite, ceea ce este un lucru inacceptabil intr-un stat de drept”, se mai arata in documentul citat.
Presedintele Senatului precizeaza ca intrebarile nu sunt „retorice”, el fiind convins ca aceste intrebari si le pun „foarte multi magistrati si orice cetatean roman”.
„Cel care pierde afland raspunsul la cele doua intrebari este cetateanul simplu, reprezentat in Parlament de catre senatori si deputati. Este, mai ales, cetateanul aflat in proceduri judiciare, care nu are modalitati practice de aparare, desi Constitutia i le permite si chiar i le garanteaza. Ma refer in acest context general, pe care nu mi-am propus sa-l conturez in intregime, la Regulamentul privind accesul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti ai ICCJ la informatii clasificate secrete de stat si secrete de serviciu, aprobat prin Hotararea CSM 140/2014”, afirma Tariceanu.
El adauga ca, potrivit art. 2 alin. (2) din acest regulament, „judecatorii, procurorii si magistratii asistenti ai ICCJ sunt indreptatiti sa aiba acces la informatiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, fara a avea certificat ORNISS, dupa ce au luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate si au semnat angajamentul scris de pastrare a secretului prevazut in anexa nr.1 la regulamentul respectiv”.
„Nu este un secret ca aceste informatii clasificate sunt probe prevazute ca atare in Codul de procedura penala si care vor fi examinate si verificate de catre completul de judecatori pe parcursul procesului penal. Prin normele prevazute in regulament, judecatorul are acces la aceste documente numai sub conditia semnarii unui angajament, a carui incalcare va atrage sanctiuni pe seama sa. Daca un judecator nu semneaza angajamentul, nu va putea analiza probele respective, fiind in imposibilitate de a infaptui actul de justitie in mod complet. Obligat sa semneze un astfel de angajament pentru a putea evalua intregul material probator depus la dosar, judecatorul va fi nevoit sa accepte o restrangere a independentei sale. Este evident ca obligatia judecatorului de scaun de a semna un astfel de act ii incalca independenta pe care i-o recunoaste Constitutia si i-o garanteaza CSM”, argumenteaza Tariceanu in scrisoare.
El sustine ca art. 2 alin. (2) din regulamentul aprobat prin Hotararea CSM 140/2014 incalca Principiile de baza ale independentei sistemului judiciar, elaborate de Natiunile Unite in 1985, potrivit carora „una dintre conditiile existentei statului de drept este tocmai respectarea independentei justitiei, or intr-un stat de drept cetatenii trebuie sa aiba parte de un proces echitabil, in care persoana inculpata sa aiba garantate toate mijloacele procesuale de aparare”.
Tariceanu explica, in continuare, ca Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, in baza careia CSM a elaborat regulamentul respectiv, nu prevede obligatia magistratilor procurori si judecatori de a semna vreun angajament de pastrare a secretului de stat si de serviciu.
„Rezulta deci ca regulamentul a adaugat in mod ilegitim la lege un text care nu contine vointa legislativa suverana. Oricine poate vedea aici grauntele unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterea legislativa si Autoritatea Judecatoreasca – CSM, creat de Consiliul Superior al Magistraturii prin arogarea unui drept de legiferare, recunoscut prin Constitutie doar Parlamentului. Independenta judecatorului este o problema de statut al acestuia, or statutul magistratilor judecatori este stabilit prin lege, nu printr-un regulament aprobat prin hotarare a CSM. Ma intreb de ce CSM a simtit nevoia de stabilire in sarcina magistratilor a obligatiei de semnare a angajamentului, in conditiile in care Codul penal prevede masuri suficiente pentru pastrarea confidentialitatii datelor si informatiilor aflate in dosare penale?”, completeaza Calin Popescu-Tariceanu.
Presedintele Senatului subliniaza ca „nicio dispozitie din Codul de procedura penala nu prevede interventia altor autoritati publice, in afara celor legitimate procesual, sa participe chiar si indirect la infaptuirea actului de justitie, or, prin controlul exercitat de SRI asupra modului in care judecatorii semnatari ai angajamentului utilizeaza probele aflate la dosar continand informatii secrete, se incalca grav independenta justitiei”.
„Intr-un stat de drept este inadmisibil ca serviciile de informatii sa recurga la ingerinte in dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata”, evidentiaza Tariceanu in scrisoarea adresata presedintelui CSM.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
