„The Economist”: Sfarsitul retelelor sociale asa cum le stiam
Facebook implineste 20 de ani, in 4 februarie, iar astazi este un magnet pentru controverse si bani la fel de mult ca si atunci cand aparea ca un „adolescent” indraznet, care spargea totul pe Internet. Pe 31 ianuarie, Mark Zuckerberg, fondatorul retelei de socializare, a fost pus la colt de senatorii americani din cauza raspandirii de materiale daunatoare. A doua zi, cand am publicat aceste randuri, el ar fi fost gata sa anunte un alt set de rezultate „stralucitoare” pentru Meta, compania-mama a Facebook, care este evaluata acum la 1 trilion de dolari, potrivit The Economist.
Migratia dinspre social-media spre grupurile inchise
Cu toate acestea, chiar daca retelele sociale atrag in mod constant o atentie imensa din partea dependentilor si a criticilor, deopotriva, ele trec printr-o transformare profunda, dar putin observata.
Magia ciudata a retelelor sociale online a fost, la inceput, aceea de a combina interactiunile personale cu o comunicare in masa. Acum, acest amalgam se imparte din nou in doua. Actualizarile de status de la prieteni au facut loc videoclipurilor de la straini care fac sa semene totul cu un televizor hiperactiv. Postarea publica migreaza din ce in ce mai mult catre grupuri inchise, mai degraba ca in cazul e-mailului. Ceea ce domnul Zuckerberg numeste „piata orasului digital” este in curs de reconstructie – si ridica probleme.
Acest lucru este important, deoarece mediile sociale reprezinta modul in care oamenii experimenteaza azi internetul. Facebook insusi numara peste 3 miliarde de utilizatori. Aplicatiile sociale ocupa aproape jumatate din timpul petrecut pe ecranul mobilului, care, la randul sau, consuma mai mult de un sfert din orele de veghe. Acestea absorb cu 40% mai mult timp decat in 2020, deoarece lumea a devenit online.
Pe langa faptul ca sunt distractive, retelele de socializare sunt creuzetul dezbaterilor online si o catapulta pentru campaniile politice. Intr-un an in care jumatate din lume se indreapta spre urne, politicienii, de la Donald Trump la Narendra Modi, vor fi ocupati cu online-ul.
Trasatura izbitoare a noilor medii sociale este ca acestea nu mai sunt foarte sociale. Inspirate de TikTok, aplicatii precum Facebook servesc din ce in ce mai mult o dieta de clipuri selectate de inteligenta artificiala in functie de comportamentul de vizionare al unui utilizator, nu de conexiunile sale sociale.
Intre timp, oamenii posteaza mai putin. Ponderea americanilor care spun ca le place sa isi documenteze viata online a scazut de la 40% la 28% din 2020. Dezbaterile se muta pe platforme inchise, cum ar fi WhatsApp si Telegram.
Noua batalie pentru grupurile private
Luminile s-au stins in “piata orasului”. Mediile sociale au fost intotdeauna opace, deoarece fiecare feed este diferit. Dar TikTok, un fenomen video detinut de chinezi, este o cutie neagra pentru cercetatori. Twitter, redenumit X, a publicat o parte din codul sau, dar a inasprit accesul la datele privind modul in care tweet-urile sunt vazute. Iar grupurile de mesagerie privata sunt adesea complet criptate.
Unele dintre consecintele acestei situatii sunt totusi binevenite. Militantii politici spun ca trebuie sa isi atenueze mesajele pentru a cuceri grupurile private. O postare provocatoare care atrage „like-uri” in groapa cu ursi X poate indeparta grupul de pe WhatsApp al parintilor de la scoala. Mesajele de pe aplicatiile de mesagerie sunt ordonate cronologic, nu dupa un algoritm care sa maximizeze angajamentul, ceea ce reduce motivatia senzationalului.
In special, grupurile inchise pot fi mai benefice pentru sanatatea mentala a adolescentilor, care au trecut prin probleme atunci cand viata lor privata a fost disecata in public.
In jumatatea hiperactiva a retelelor sociale, algoritmii bazati pe comportament va vor aduce postari din afara comunitatii dumneavoastra. Retelele de socializare pot actiona in continuare ca niste „camere de ecou” cu materiale care se auto-genereaza. Dar un feed care preia continut de oriunde are, cel putin, si potentialul de a duce si cele mai bune idei cat mai departe.
Reglementare sau nu?
Cu toate acestea, aceasta noua lume a social-media vine cu propriile ei probleme. Aplicatiile de mesagerie sunt in mare parte nemoderate. Pentru grupurile mici, acest lucru este bun: platformele nu ar trebui sa supravegheze mesajele directe mai mult decat companiile de telefonie ar trebui sa monitorizeze apelurile.
In “dictaturi”, discutiile criptate pot salva vieti. Dar grupurile de 200.000 de persoane din Telegram seamana mai degraba cu emisiuni nereglementate decat cu conversatii. Politicienii din India au folosit WhatsApp pentru a raspandi minciuni care ar fi fost cu siguranta eliminate dintr-o retea deschisa precum Facebook.
Pe masura ce oamenii se muta in grupuri inchise, retelele deschise ramase in urma si sunt mai putin utile din cauza scaderii numarului de postari publice.
In timpul pandemiei de Covid 19, oamenii de stiinta si medicii au contribuit la o dezbatere online care continea atat informatii reale, cat si dezinformari.
Informatiile din surse deschise au circulat si atunci cand Rusia a invadat Ucraina.
Astazi, aceste conversatii dispar sau se muta pe canale inchise, incetinind raspandirea ideilor. Intre timp, persoanele care inca mai cantaresc lucrurile pe retelele publice sunt in mod disproportionat mai mult barbati susceptibili de a se descrie ca fiind foarte de stanga sau de dreapta: plictisitori, in termeni simpli.
Mai mult, algoritmii retelelor deschise, condusi de comportamentul utilizatorilor, par a fi pregatiti sa raspandeasca doar cele mai picante videoclipuri. Pentru ca ceva sa devina viral pe o retea sociala, oamenii trebuiau sa aleaga sa il partajeze. Acum, algoritmii aproba acel continut prin simpla vizionare, deoarece algoritmul recompenseaza continutul care va atrage cel mai mult angajament.
Transmiterea deliberata a fost inlocuita de un sistem care se bazeaza direct pe identitate. Provocatori precum dl Trump sau Nayib Bukele, favorit in alegerile din aceasta saptamana din El Salvador, au de castigat, la fel ca si comerciantii cu dezinformare.
Victoria divertismentului, in dauna informarii
Platformele spun ca sunt mai bune la eliminarea falsurilor. Taylor Swift, cea mai recenta victima de mare notorietate a unui deep-fake, ar putea sa nu fie de acord.
Mai urgenta chiar si decat cresterea numarului de stiri false este lipsa celor reale.
Dl. Zuckerberg a spus odata ca vrea ca Facebook sa fie ca un ziar personalizat. Insa, de cand reteaua s-a orientat catre divertisment, stirile reprezinta doar 3% din ceea ce vad oamenii pe Facebook. Pe retelele de socializare, doar 19 % dintre adulti impartasesc saptamanal stiri, in scadere de la 26 % in 2018.
Publicatii precum BuzzFeed News, care se bazau pe distributia sociala, au pierit. Acesta este punctul lor de veghe (si al nostru).Dar este problema tuturor atunci cand aproape jumatate dintre tineri spun ca, la fel cum platformele decid ca stirile nu mai sunt interesante, social media sunt principala lor sursa de stiri.
WhatsApp si WhatsDown
Unii oameni sustin ca defectele retelelor sociale pot fi remediate printr-o guvernanta mai buna, o codificare inteligenta sau un model de afaceri diferit. Astfel de lucruri pot ajuta. Dar problemele ridicate de noua generatie de aplicatii sugereaza ca defectele retelelor sociale sunt, de asemenea, rezultatul compromisurilor integrate in comunicarea umana.
Atunci cand platformele se intorc spre grupuri private, ele sunt in mod inevitabil mai putin supravegheate. Atunci cand oamenii evadeaza din camerele lor de ecou, se pot confrunta cu un continut mai extrem. Atunci cand utilizatorii imbratiseaza divertismentul inofensiv, ei vad mai putine stiri.
Pe masura ce retelele sociale se ofilesc, operatorii de platforme si utilizatorii ar trebui sa dedice mai putin timp vechilor batalii si mai mult luptei cu cele noi, considera „The Economist” in analiza dedicata subiectului.
