Tibet, Taiwan si Tawang: De ce este China hotarata sa distruga legaturile cu India si cu majoritatea celorlalti vecini?

Spre deosebire de planurile sale strategice agresive care au dus la o confruntare majora cu India in valea Galwand, in iunie 2020, cele mai recente incaierari dintre India si China din orasul indian de granita Tawang, din 9 decembrie, par sa aiba la baza calcule politice sau ingrijorari din partea Beijingului cu privire la Tibet si Taiwan, potrivit eurasiantimes.com.

In regiunea indiana Ladakh exista acum un blocaj intre trupele indiene si cele chineze. S-ar putea sa fi existat o oarecare dezangajare pe ici pe colo, dar chinezii nu sunt dispusi sa paraseasca teritoriul revendicat de India in campiile Depsang din regiunea Ladakh.

Desigur, impasul din partea nordica a Liniei de Control (LAC) din Ladakh nu i-a impiedicat pe chinezi sa o incalce in regiunile centrale si estice.

LAC este o frontiera de facto disputata, lunga de 3488 de kilometri. O confruntare in ianuarie 2021 de-a lungul partii dintre China si India s-a soldat cu ranirea trupelor de ambele parti.

Temerile Chinei

Cu toate acestea, orasul indian de granita Tawang a fost intotdeauna o zona de mare importanta politica pentru China, din cauza legaturilor sale istorice, culturale si economice puternice cu Tibetul. Tawang gazduieste Galden Namgey Lhatse, a doua cea mai mare manastire de budism tibetan din lume, cea mai mare fiind Palatul Potala din capitala Tibetului, Lhasa.

Tawang este, de asemenea, locul de nastere al celui de-al saselea Dalai Lama, care, se crede, s-a nascut in modesta Urgelling Gompa.

China se teme ca actualul si al 14-lea Dalai Lama, cu sediul in orasul Dharamshala din statul indian Himachal Pradesh, si-ar putea hirotonisi succesorul in afara Tibetului actual, care se afla sub ocupatie chineza.

Daca acest lucru s-ar intampla, Tawang, cu legaturile sale istorice cu budismul tibetan si cu prezenta a numerosi refugiati tibetani in India, ar fi locul ideal.

Beijingul isi revendica jurisdictia asupra reincarnarii lui Dalai Lama, savantii chinezi afirmand ca „Afacerile legate de reincarnarea celui de-al 14-lea Dalai Lama apartin afacerilor interne ale budismului tibetan din China, care trebuie sa respecte dorintele comunitatii budiste tibetane chineze si ale majoritatii credinciosilor religiosi si sa accepte conducerea guvernului chinez”.

Acest lucru contrasteaza puternic cu traditia tibetana conform careia Dalai Lama in viata isi indica succesorul inainte de moartea sa. Cel de-al 14-lea Dalai Lama a declarat: „Conducatorii autoritari ai Republicii Populare Chineze, care, in calitate de comunisti, resping religia, dar se implica totusi in afacerile religioase, au impus o asa-numita campanie de reeducare […] in ceea ce priveste controlul si recunoasterea reincarnarilor […] Acest lucru este scandalos si rusinos. Impunerea diferitelor metode nepotrivite de recunoastere a reincarnarilor pentru a eradica traditiile noastre culturale tibetane unice este daunatoare si va fi greu de reparat.”

El a mai adaugat: „Mai mult, ei spun ca asteapta moartea mea si ca vor recunoaste un al 15-lea Dalai Lama la alegerea lor. Din normele si reglementarile lor recente si din declaratiile ulterioare reiese clar ca au o strategie detaliata pentru a-i insela pe tibetani, pe adeptii traditiei budiste tibetane si comunitatea mondiala. Prin urmare, in timp ce raman in forma fizica si mentala, pare important sa elaboram orientari clare pentru recunoasterea urmatorului Dalai Lama, astfel incat sa nu existe loc pentru indoieli sau inselaciuni.”

Relatia Modi-Xi

Cel de-al 14-lea Dalai Lama, acum in varsta de 87 de ani, a repetat adesea ca scopul reincarnarii este „de a indeplini sarcina vietii [incarnarii] anterioare” si ca viata sa se afla in afara Tibetului si ca „prin urmare, reincarnarea mea se va gasi in mod logic in afara [Republicii Populare Chineze]”.

Fireste, aceasta afirmatie a deranjat foarte mult Beijingul. Pentru China, controlul asupra Tawang este legat de legitimitatea stapanirii sale asupra Tibetului. Daca Dalai Lama isi gaseste un succesor in Tawang, acesta se va bucura de legitimitate si de autoritatea spirituala necesara pentru a influenta eficient Tibetul.

Din cauza acestei temeri, China se opune vizitelor lui Dalai Lama in Tawang si isi subliniaza pretentiile asupra orasului. Si acest lucru explica de ce Dai Bingguo, care a fost reprezentantul special al Chinei in problema frontierei intre 2003 si 2013, a sugerat ca disputa privind frontiera ar putea fi rezolvata daca New Delhi accepta revendicarea Beijingului asupra orasului Tawang.

China, Dalai Lama si Taiwan

Pentru China, acest factor tibetan, in special rolul lui Dalai Lama, este legat si de Taiwan, unde locuieste un numar considerabil de exilati tibetani. Atitudinea Taiwanului fata de Tibet s-a schimbat in ultima vreme.

Se poate observa ca, dupa ce s-a mutat in Taiwan in 1949, Partidul Nationalist Chinez Kuomintang (KMT) a restabilit Comisia pentru afaceri mongole si tibetane si prevederea constitutionala de a-si afirma suveranitatea asupra Tibetului.

In timpul guvernarii KMT, nu a existat nicio diferenta intre Beijing si Taipei in ceea ce priveste pozitia fata de Tibet si Mongolia interioara. La urma urmei, KMT, care pretindea ca reprezinta adevaratul guvern al poporului chinez, impartasea cu conducatorii comunisti de la Beijing aceeasi pozitie dura in ceea ce priveste politicile externe si de aparare.

Tibetanii si mongolii care veneau in Taiwan erau tratati ca cetateni ai tarii, iar Ministerul de Interne se ocupa de vizitele lor. Prin urmare, atunci cand Sanctitatea Sa Dalai Lama a vizitat Taiwanul in martie 1997, acesta a fost tratat ca un lider religios, iar Ministerul de Interne s-a ocupat de aspectele esentiale ale calatoriei sale, si anume documentele de calatorie si aranjamentele de sedere.

Cu toate acestea, odata cu preluarea mandatului de catre Partidul Democrat Progresist (DPP) in 2000, politica din Taiwan si-a schimbat orientarea. Comisia speciala pentru Tibet si Mongolia a fost desfiintata.

Ca urmare, atunci cand Dalai Lama a facut a doua sa calatorie in Taiwan, in aprilie 2001, a fost practic tratat ca un sef de stat. Intreaga sa vizita, in timpul careia s-a intalnit cu presedintele Chen si cu fostul presedinte Lee Teng-Hui de la KMT, a fost gestionata de Ministerul de Externe din Taiwan.

Dar aceasta perioada de sarbatoare in relatiile dintre Taiwan si Tibet a fost de scurta durata, odata cu schimbarea conducerii politice din Taiwan. Atunci cand KMT a revenit la putere, presedintele Ma Ying-jeou a acordat mai multa importanta dorintelor Chinei si ramanerii in atentia acesteia pentru normalizarea relatiilor cu China.

Ma l-a evitat pe Dalai Lama in timpul celei de-a treia vizite a acestuia in Taiwan, in 2009, pentru a se ruga si a binecuvanta victimele taifunului care a ucis 463 de persoane.

In present, la putere la Taipei se afla o coalitie condusa de Partidul Democratic Progresist (DPP). In ultima vreme, a existat o serie de interactiuni diplomatice intre Taiwan si guvernul tibetan in exil. Dupa recenta vizita a presedintelui Camerei Reprezentantilor din SUA, Nancy Pelosi, in Taiwan, au existat cereri publice pentru ca „Sanctitatea Sa Dalai Lama sa viziteze Taipei”.

Iar universitatile din Taiwan incurajeaza acum studiile despre Dalai Lama si budismul tibetan, in special „clasificarea celor patru Kayas ale lui Buddha, sistemul de reincarnare in Tibet, procesul de recunoastere a reincarnarilor si modul in care subiectul reincarnarii a primit semnificatia globala”.