Tinerii chinezi sunt platiti pentru a fi „copii cu norma intreaga”, deoarece locurile de munca devin tot mai greu de gasit

Epuizat de presiunea de a reusi ca fotograf, Litsky Li a acceptat o oferta mai buna: a renuntat la locul de munca pentru a face parte din una dintre legiunile tot mai numeroase de copii din China platiti de familiile lor pentru a sta acasa, transmite CNN.

Li, in varsta de 21 de ani, isi petrece acum zilele facand cumparaturi pentru familia ei din orasul Luoyang, situat in centrul tarii, si avand grija de bunica ei, care sufera de dementa. Parintii ei ii platesc un salariu de 6.000 de yuani (835 de dolari) pe luna, care este considerat un salariu solid pentru clasa de mijloc in zona in care locuieste.

„Motivul pentru care sunt acasa este ca nu pot suporta presiunea de a merge la scoala sau la serviciu”, a declarat Li, absolventa de liceu. „Nu vreau sa concurez intens cu colegii mei. Asa ca am ales sa „stau complet intinsa””, a spus ea, folosind o expresie populara care se refera la evitarea orelor epuizante si a valorilor familiale traditionale in favoarea urmaririi unei vieti mai simple.

Li nu este singura. Si nu este doar nemultumirea care conduce fenomenul „fiilor si fiicelor cu norma intreaga”. Majoritatea zecilor de mii de tineri care se identifica ca atare pe retelele de socializare spun ca se retrag acasa pentru ca pur si simplu nu pot gasi de lucru.

Rata somajului pentru persoanele cu varste cuprinse intre 16 si 24 de ani din zonele urbane a atins luna trecuta 21,3%, un nivel record.

Somajul in randul tinerilor s-a alaturat unei serii de probleme – consumul intern scazut, o retragere a industriei private si o piata imobiliara in dificultate – devenind o problema majora pentru conducerea Chinei, pe masura ce redresarea post-Covid a tarii se estompeaza.

O tendinta in crestere

Pe Douban (o retea de socializare ), aproximativ 4.000 de membri ai unui grup numit „Centrul de comunicare a muncii copiilor cu norma intreaga” discuta subiecte legate de viata lor „profesionala” de zi cu zi.

Cuvantul la moda s-a raspandit si pe alte platforme de socializare. Pe Xiaohongshu, cea mai populara platforma de partajare a stilului de viata din China in randul tinerilor, exista in prezent peste 40.000 de postari sub hashtag-ul „fii si fiice cu norma intreaga”.

Cei in varsta de 20 de ani spun ca sunt diferiti de „ken lao zu”, care se traduce aproximativ prin „generatia care ii mananca pe cei batrani”, un fenomen anterior popular printre cei nascuti in anii 1980. Copiii „profesionisti” de astazi petrec timp cu parintii si fac treburi casnice in schimbul sprijinului financiar. „Daca ne privim dintr-o alta perspectiva, nu suntem diferiti de tinerii care au un loc de munca”, a declarat Li.

„Ei merg sa lucreze in orase si castiga un salariu lunar de 3.000-4.000 de yuani (419-559 dolari). Dar nu se pot intretine deloc. Inca mananca in casa parintilor, locuiesc cu ei sau ii pun sa le plateasca apartamentele sau masinile.”

Sociologii spun ca experientele traumatizante ale Chinei cu masurile stricte de combatere a pandemiei au contribuit la cresterea numarului de tineri care isi regandesc radical obiectivele de viata si parintii care ii sustin.

„Cred ca dorinta de a petrece timp de calitate cu cei dragi, contemplarea sensului vietii sau a celor mai importante lucruri din viata inca persista”, a spus ea.

Oportunitati tot mai mici, concurenta acerba

Dupa o explozie a activitatii economice la inceputul acestui an, redresarea economica a Chinei a incetinit, iar increderea mediului de afaceri ramane slaba. Sectorul privat, coloana vertebrala a economiei si cea mai mare sursa de ocupare a fortei de munca, a fost afectat de o ampla represiune de reglementare de la sfarsitul anului 2020.

Nancy Chen, o „fiica cu norma intreaga” din provincia estica Jiangxi, a fost afectata de aceasta campanie.

Tanara de 24 de ani preda la o scoala privata de meditatii dupa ce a absolvit facultatea, dar si-a pierdut locul de munca in 2021, cand autoritatile au interzis serviciile de meditatii cu scop de profit. Pe langa indatoririle de familie, ea este ocupata sa aplice pentru locuri de munca in guvern si sa dea examene pentru scoala postuniversitara.

Chen spune ca inca nu a obtinut nimic din cauza „concurentei acerbe”. Au fost 30.000 de candidati pentru trei posturi vacante recente la un guvern municipal din provincia sa, a adaugat ea.

„Dar nu pot fi [o fiica cu norma intreaga] pentru mult timp”, a spus ea. „Trebuie sa trec examenele sau sa-mi gasesc un loc de munca. Altfel, voi deveni anxioasa”.

Nu este o solutie

Ya-wen Lei, profesor de sociologie la Universitatea Harvard, a declarat ca se asteapta ca fenomenul copiilor profesionisti sa nu dureze mult timp.

„Sprijinul pe care il primesc de la parintii lor in acest context nu este surprinzator, deoarece multi parinti chinezi isi ajuta copiii in diverse aspecte ale vietii, cum ar fi locuinta, cheltuielile de casatorie si ingrijirea copiilor”, a spus ea, adaugand ca este probabil ca majoritatea tinerilor sa isi asigure in cele din urma un loc de munca.

De asemenea, nu este o solutie viabila la problema locurilor de munca din China, a declarat George Magnus, cercetator asociat la China Centre din cadrul Universitatii Oxford si al Universitatii SOAS din Londra. „Poate fi o solutie pe termen scurt, astfel incat sa aiba unde sa locuiasca, locuri de munca si venituri familiale.”

Dar daca tinerii nu se afla pe piata muncii dobandind competente si cautand oportunitati mai bune, ei pot deveni apoi inapti de angajare, fie pentru ca au stat prea mult timp in somaj, fie pentru ca nu au reusit sa ramana la capatul de sus al achizitiei de competente si formare, a spus Magnus.