Topul The Economist: „Romania are o democratie deficitara. Este pe ultimul loc in UE la capitolul democratie”

Romania este pe ultimul loc in randul tarilor Uniunii Europene la capitolul democratie si pe locul 62 in lume, cu un scor de 6,45 – potrivit indexului anual al democratiilor intocmit de grupul britanic The Economist, un clasament anual ce ia in calcul cinci criterii si care ierarhizeaza anul acesta 167 de tari, informeaza news.ro.

Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democratii deficitare si democratii depline.

Pentru intocmirea clasamentului, sunt luate in calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale si pluralismul, functionarea guvernului, participarea politica, cultura politica si libertatile civile.

Cu un scor de 6,45, Romania se incadreaza la „democratii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est (cu exceptia Austriei, considerata democratie deplina), la care se adauga Portugalia, Italia, Belgia, Grecia si Cipru.

Statele nordice, plus Franta, Spania si Germania se incadreaza la „democratii depline”.

In clasamentul general, care cuprinde 167 de tari, Romania ocupa locul 62, in timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04).

Austria ocupa locul 20, cu un scor de 8,20.

Moldova, care in 2021 era aleasa drept „tara anului” de „The Economist”, pentru ca isi imbunatatise cel mai mult imaginea, ocupa in clasamentul democratiilor un meritoriu loc 69, cu scorul de 6,23.

In Europa exista sase tari cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) si Armenia (locul 82, scor 5,63).

Rusia este tara in care nivelul democratiei a scazut cel mai mult in 2022, ajungand pe locul 146 din 167 de tari, mai jos decat state precum Burkina Faso si Haiti, potrivit Indexului democratiei. Se incadreaza, evident, la „regimuri autoritare”.

In urma invaziei din Ucraina, indicele de democratie al Rusiei a inregistrat cea mai mare scadere in 2022, coborand cu 22 de locuri in clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare si analiza a The Economist (EIU).

Razboiul din Ucraina „a scos la iveala diviziunile dintre democratiile dezvoltate care sustin Ucraina si multe tari in curs de dezvoltare care au ales sa nu ia atitudine”, se arata in studiu.

In randul „regimurilor autoritare„ figureaza tari precum Haiti, „care pare sa se afle intr-o stare de disolutie interna” (locul 135, coborare de 16 locuri) si Burkina Faso (locul 127, coborare de 16 locuri), unde „o insurectie islamista a facut ca statul sa piarda controlul asupra unei parti a teritoriului”.

In schimb, Thailanda a inregistrat in 2022 cea mai mare crestere a indicelui democratic, urcand 17 pozitii si ajungand pe locul 55 in clasament (scor 6,67), inaintea Romaniei.

Ridicarea restrictiilor legate de pandemia de Covid-19 a imbunatatit scorurile multor tari, inclusiv ale Frantei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, in urcare cu 2 pozitii, scor 8.07) si Chile (locul 19, in urcare cu 6 pozitii, scor 8,22), care revine in grupul „democratiilor depline”.

La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care si-a imbunatatit decisiv scorul in 2022. Opt dintre primele 10 tari ale clasamentului se afla, de altfel, in Europa de Vest.

„America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est si Africa Subsahariana au stagnat, iar America Latina, Orientul Mijlociu si Africa de Nord au suferit scaderi”, arata analiza EIU.

Statele Unite ocupa locul 30, cu un scor de 7,85, in timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.

La nivel global, indicele democratiei 2022 a crescut infim, de la 5,28 in 2021 la 5,29 in 2022. Aceasta reprezinta o stabilizare, dupa o scadere de 0,09 puncte procentuale anul trecut.

Dar, la fel ca in 2021, mai putin de jumatate din populatia lumii traia intr-o democratie (45,3 la suta) in 2022 si doar 8 la suta intr-o „democratie deplina”, intr-un clasament condus in continuare de Norvegia si unde Afganistanul se afla pe ultimul loc.

Mai mult de o treime din populatia lumii (36,9 la suta) traieste sub „regimuri autoritare”.