„Toti judecatorii CCR din cazul Kovesi sa demisioneze”. A treia asociatie a magistratilor care cere demisii: „Curtea nu mai poate reprezenta ‘gardianul’ respectarii Constitutiei”

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP) le solicita judecatorilor CCR care au votat in favoarea revocarii Laurei Codruta Kovesi sa demisioneze din functii. Este a treia asociatia a magistratilor care vine cu aceasta solicitare.

„AMASP solicita demisia de onoare a tuturor membrilor Curtii Constitutionale ce au adoptat decizia nr. 358 din 30.05.2018, fiind evident ca in componenta care a validat propunerea ministrului Tudorel Toader, Curtea nu mai poate reprezenta ”gardianul” respectarii Constitutiei si a tratatelor internationale la care Romania este parte”, anunta AMASP intr-un comunicat de presa.

Citeste si: „Demisia!”. Doua asociatii ale magistratilor ii cer lui Dorneanu sa „isi asume consecintele” deciziei CEDO in cazul Kovesi

Comunicatul integral:

In contextul pronuntarii de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotararii de condamnare a Romaniei in cauza KOVESI, asociatia profesionala a procurorilor, AMASP, face urmatoarele precizari:

In ceea ce priveste contextul revocarii din functie a d-nei Laura Codruta Kovesi, reamintim opiniei publice ca subsecvent refuzului Presedintelui Romaniei de a o revoca din functia de procuror sef DNA, la propunerea fostului ministru al justitiei, Tudorel Toader, prim ministrul a sesizat Curtea Constitutionala cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei.

Prin decizia nr. 358 din 30.05.2018 Curtea Constitutionala a stabilit ca Presedintele Romaniei este obligat sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie”. Printre argumentele Curtii, cele invederate in paragrafele 88, respectiv: ”desi nu face parte nici din puterea executiva sau autoritatea executiva, Ministerul Public nu are o pozitie de independenta institutionala fata de aceasta” si 91:”Curtea retine, de asemenea, ca autoritatea ministrului justitiei nu este una administrativa, din contra, acesta are plenitudine de competenta sub aspectul autoritatii asupra procurorilor”, s-au convertit ulterior intr-un principiu uzitat repetat si valorificat de atunci incoace in toate demersurile de subminare a autoritatii prosecutoriale de catre puterea politica.

Or, prin decizia istorica de astazi, concluzionand asupra incalcarii de catre statul roman a art. 6 Conventie, CEDO invedereaza in paragrafele 114 si 115 ca desi accesul intr-o functie precum cea ocupata de catre reclamanta constituie un privilegiu ce poate fi acordat de autoritatea competenta, nu acelasi lucru se poate spune despre incetarea mandatului, fiind exclus ca decizia sa fie unilaterala si arbitrara, existand un cadru legal care ar fi trebuit sa protejeze reclamanta de o astfel de decizie nelegala. Pe baza analizei cadrului legal la data revocarii CEDO constata ca accesul la instanta al reclamantei, chiar daca teoretic nu a fost eliminat putea viza doar aspecte formale ale decretului si nu ar fi condus niciodata la solutionarea problemei de fond.

Argumentele CEDO contrazic flagrant ”statuarile” auto-suficiente ale Curtii Constitutionale, mai sus redate, acestea continuand in sensul in care membrii corpului judiciar, ca orice alti cetateni, trebuie protejati de modul arbitrar de exercitare a puterii executive, si doar controlul exercitat asupra demersului de revocare de catre un organ judiciar independent poate garanta caracterul efectiv al acestui drept, in conditiile in care CCR a subliniat ca ”73. (…)instanta de contencios administrativ va retine numai competenta de control stricto sensu a legalitatii decretului/refuzului emiterii acestuia”, neputand analiza fondul propunerii de revocare. CEDO a conchis asupra incalcarii in cauza a art. 6, determinat de insesi limitele pe care hotararea Curtii Constitutionale le-a impus posibilitatii reclamantei de a-si exercita dreptul de acces la o instanta.

In ceea ce priveste incalcarea dreptului d-nei Kovesi la libera exprimare, CEDO a constatat ca motivele de revocare pe care ministrul Tudorel Toader si-a fundamentat propunerea vizau, mai degraba, opinii exprimate de catre procurorul sef DNA cu privire la modificari legislative propuse de Guvern, fara ca aceste opinii sa depaseasca cadrul normal al exercitarii functiei, precum si consecintele acestor modificari asupra anchetelor penale in derulare, pe care d-na Kovesi le-a subliniat in mod repetat si care i-au fost imputate in nu mai putin de 12 pagini ale raportului.

Curtea retine ca principalul motiv al revocarii din functie a d-nei Kovesi a fost modul de exercitare a libertatii sale de exprimare si, in pofida sustinerilor cuprinse in raportul ministerial, potrivit carora comportamentul procurorului sef DNA ar fi generat ”o criza fara precedent, starnind ingrijorari la nivel national, european si international”, ”Curtea constata, dimpotriva, ca ingrijorari la nivel national, european si international au suscitat revocarea din functie a reclamantei, (..)nefiind decelata vreo dovada ca masura adoptata ar fi servit protejarii statului de drept sau vreunui scop legitim” (par. 196).

AMASP subliniaza, astfel, uriasul impact al acestei decizii in privinta modificarii aduse legii nr. 303/2004, care, in articolul 9 al. 3 prevede ca ”judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executiva.” Invederam opiniei publice ca exista actiuni initiate de catre Inspectia Judiciara pe acest temei la adresa tuturor magistratilor care au ”indraznit” in ultimii ani sa critice fie modificarile aduse legilor justitiei sau codurilor penale, fie deciziile Curtii Constitutionale.

Or, CEDO statueaza neechivoc ”ca intr-un sistem democratic, actele sau omisiunile guvernamentale trebuie supuse unui scrutin strict nu numai din partea legislativului sau a puterii judecatoresti, dar si din partea opiniei publice si a mass media (par. 199)”.

AMASP reliefeaza, totodata, importanta istorica a deciziei prin prisma concluziei potrivit careia revocarea din functie si motivele pe care s-a intemeiat nu pot fi conciliate cu importanta ce trebuie acordata functiei judiciare ca o ramura independenta a Statului si principiului independentei procurorilor, consacrat de multiple reglementari ale Consiliului Europei si internationale, ca element cheie al mentinerii independentei sistemului judiciar in ansamblul sau. Or, revocarea din functie a procurorului sef DNA a avut un efect disuasiv nu numai asupra sa, ci si asupra altor procurori si judecatori, pe care aceasta sanctiune extrem de severa, de natura a infrange in esenta sa principiul independentei sistemului judiciar, i-a descurajat de a mai participa la alte dezbateri publice avand ca obiect tocmai reforme legislative (par. 208, 209).

In lumina acestor considerente, AMASP solicita demisia de onoare a tuturor membrilor Curtii Constitutionale ce au adoptat decizia nr. 358 din 30.05.2018, fiind evident ca in componenta care a validat propunerea ministrului Tudorel Toader, Curtea nu mai poate reprezenta ”gardianul” respectarii Constitutiei si a tratatelor internationale la care Romania este parte.

De asemenea, solicitam Guvernului Romaniei declansarea demersului de revocare a d-lui Tudorel Toader din functia de reprezentant national in cadrul Comisiei de la Venetia, iar prin prisma obligativitatii de punere in executare a hotararii CEDO, conform legii nr. 30/1994 de ratificare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta conventie, solicitam demararea tuturor modificarilor legislative necesare resetarii din temelii a forului constitutional, pentru a nu mai permite, in viitor, printr-o distorsionare a textelor legii fundamentale, incalcarea drepturilor si libertatilor individuale si vulnerabilizarea statului de drept.