Transcarpatia impiedica Ungaria sa aprobe o cooperare mai stransa intre Ucraina si NATO
Ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijarto si-a exprimat nemultumirea fata de recenta prezenta a ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba la Comisia Ucraina-NATO, care a avut loc la Bruxelles la inceputul acestei luni pentru prima data in sase ani, scrie Euractiv.
Ungaria a blocat in permanenta intalnirile Ucraina-NATO din 2017, cand Parlamentul ucrainean a adoptat o legislatie care reintroduce aderarea la NATO ca obiectiv strategic de politica externa si de securitate.
Disputa dintre Kiev si Budapesta a avut loc din cauza convingerii Ungariei ca Ucraina incalca drepturile minoritatii etnice maghiare din Transcarpatia.
„Invitatia ministrului de externe al Ucrainei incalca principiul unitatii aliatilor in cadrul NATO, dar vom participa la intalnire intr-un spirit constructiv”, a declarat Szijarto in postarea sa pe Facebook.
El a adaugat ca Budapesta va inceta sa mai blocheze apropierea Ucrainei de NATO „numai si numai cu conditia ca ucrainenii sa le redea maghiarilor din Transcarpatia drepturile de care s-au bucurat pana in 2015”.
Transcarpatia este o regiune din vestul Ucrainei care are granita cu Ungaria, unde locuiesc 96,8% dintre cei 140.000 de maghiari care traiesc in Ucraina si 98,2% dintre cei care vorbesc maghiara ca limba materna.
Dupa ucraineni (80,5%) in aceasta regiune, maghiarii sunt cea mai mare comunitate (12%). In ultimul deceniu, au existat dezbateri aprinse intre cele doua tari cu privire la drepturile minoritatii etnice maghiare din Transcarpatia, ceea ce a dus in cele din urma la blocarea de catre Ungaria a aderarii Ucrainei la NATO.
Problema limbii
In 2017, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege a educatiei care a limitat drepturile existente ale minoritatilor etnice de a fi educate in limba lor materna. Doi ani mai tarziu, a fost adoptata o noua lege privind limba de stat, care proclama ca limba ucraineana este obligatorie in toate sferele vietii publice.
Chiar daca obiectivul principal al noii legislatii lingvistice a fost acela de a combate influenta rusa in estul Ucrainei, aceasta a starnit, de asemenea, ingrijorari.
In 2019, Comisia de la Venetia, cel mai important organism consultativ al Consiliului Europei in materie constitutionala, a declarat ca mai multe articole din lege „nu au reusit sa gaseasca un echilibru corect” intre promovarea limbii ucrainene si protejarea drepturilor lingvistice ale minoritatilor.
In ianuarie 2023, steagurile nationale ale Ungariei au fost date jos de pe cladirile publice din mai multe localitati, inclusiv din orasul Munkacs (Mukachevo) din Transcarpatia, iar angajarea unor profesori afiliati la Asociatia Culturala Maghiara Subcarpatica (KMKSZ) a incetat.
Secretarul de stat al Ministerului ungar al Afacerilor Externe, Tamas Menczer, a condamnat incidentul in ianuarie, subliniind ca aceste evenimente sunt „inacceptabile”.
„Nu intelegem cum anume deciziile si masurile antimaghiare ajuta Ucraina in razboiul impotriva Rusiei”, – a scris el pe Facebook.
In prezent, nu toti maghiarii din Transcarpatia pot studia in limba lor. Lipsa gradinitelor si a scolilor maghiare din unele localitati joaca un rol semnificativ in acest sens, iar cu cat nivelul de educatie este mai ridicat, cu atat mai multi copii si tineri maghiari sunt fortati sa studieze in limba oficiala a statului.
Preocuparea reinnoita a Ucrainei cu privire la singura limba de stat poate fi explicata prin razboiul in curs de desfasurare cu Rusia.
La sfarsitul anului 2022, la Conferinta internationala EFNIL, Ucraina a prezentat un raport privind politica rusa de „linguicid”, reamintind ca limba ucraineana a fost suprimata in mod sistematic.
Pentru Ucraina, Legea din 2019 privind limba de stat a introdus in sfarsit mecanisme juridice si institutionale eficiente pentru a asigura statutul de stat al limbii ucrainene.
Conflictul de interese
Intre timp, Ungaria a investit miliarde de dolari in comunitatea din Trancarpatia timp de peste un deceniu.
Potrivit lui Arpad Janos Potapi, ministrul de stat pentru politica nationala, elevii maghiari vor primi un ajutor financiar de 100.000 HUF (250 de euro).
Premierul ungar Viktor Orban a anuntat in noiembrie anul trecut, in cadrul celei de-a 20-a Conferinte permanente a Ungariei, ca se preconizeaza ca valoarea sprijinului pentru educatie pentru maghiarii care traiesc in afara granitelor va fi majorata incepand cu urmatorul an scolar, 2023-24.
Pentru Ucraina, insa, astfel de masuri sunt vazute ca expansionism maghiar.
Ca urmare a apelurilor din partea Ungariei, in luna februarie a acestui an, Comisia de la Venetia a declarat ca isi va exprima opinia cu privire la incalcarea drepturilor etnicilor maghiari din Transcarpatia ucraineana si isi va publica concluziile pana la inceputul verii.
Secretarul de stat Janos Arpad Potapi a subliniat ca legislativul ucrainean „nu a tinut cont pana acum de recomandarile Comisiei de la Venetia”, iar Szijarto a subliniat ca comunitatea internationala, UE si alte organizatii internationale ar trebui sa se asigure ca Ucraina face acest lucru.
