Trei din patru europeni sustin utilizarea AI de catre politie si armata pentru activitati de supraveghere

Marea majoritate a europenilor sustin utilizarea inteligentei artificiale pentru operatiunile politienesti si militare, potrivit unui nou raport al Universitatii IE din Madrid, relateaza CNBC.

„European Tech Insights”, care a masurat atitudinile a peste 3.000 de oameni din Europa, a constatat ca 75% sustin utilizarea tehnologiilor AI, cum ar fi recunoasterea faciala si datele biometrice de catre politie si armata in scopuri de supraveghere.

Amploarea suportului este probabil surprinzatoare, deoarece Europa detine unele dintre cele mai stricte reglementari privind confidentialitatea datelor din lume. In 2018, Uniunea Europeana a introdus Regulamentul general privind protectia datelor sau GDPR – un cadru care guverneaza modul in care organizatiile stocheaza si proceseaza informatiile utilizatorilor.

Firmele risca amenzi mari pentru incalcarea regulilor. O companie care incalca legile GDPR poate fi amendata cu pana la 4% din veniturile sale globale anuale sau cu 20 de milioane de euro, oricare dintre acestea este cea mai mare.

„Nu este clar daca publicul s-a gandit la ramificatiile acestor aplicatii [AI]”, a declarat Ikhlaq Sidhu, decanul Scolii de Stiinta si Tehnologie a Universitatii IE, pentru CNBC.

Nivelul de sustinere pentru utilizarea AI in sarcinile de serviciu public, cum ar fi optimizarea traficului, a fost si mai mare, potrivit raportului, ajungand la 79%.

Cu toate acestea, cand vine vorba de chestiuni sensibile, cum ar fi deciziile de eliberare conditionata, majoritatea europenilor (64%) se opun utilizarii AI.

In ciuda sprijinului pentru IA in administratia publica si chestiunile de securitate, oamenii par sa fie mult mai preocupati de rolul acesteia in procesul democratic.

Raportul Universitatii IE a constatat ca marea majoritate a europenilor (67%) se tem de cum ar putea fi folosita AI in alegeri.

AI poate fi folosita ca un amplificator al dezinformarii, unii utilizatori incercand in mod deliberat sa foloseasca informatii false pentru a submina opiniile altora. O preocupare cheie este ca asa-numitele deepfake-uri, imagini sintetice, videoclipuri sau clipuri audio create folosind AI ar putea fi folosite pentru a denatura opiniile politicienilor sau pentru a raspandi alte tipuri de dezinformare.

„AI si falsurile profunde sunt cele mai recente exemple ale unei tendinte de dezinformare si pierdere a verificabilitatii”, a declarat Sidhu pentru CNBC. „Aceasta tendinta a crescut de la inceputul internetului, al retelelor sociale si al algoritmilor de cautare bazati pe inteligenta artificiala”, a mai spus el.