Tudorel Toader da in judecata „Deutsche Welle” si „Europa Libera”. Fostul ministru cere daune de sute de mii de euro
Tudorel Toader, fost ministru al Justitiei, a declarat razboi presei straine care l-a criticat. La sfarsitul lunii noiembrie, rectorul Universitatii „A.I. Cuza” (UAIC) a chemat in judecata postul de radio „Deutsche Welle” intr-o actiune in raspundere delictuala, pentru „incalcarea onoarei”. O noua actiune a fost depusa cu cateva zile inainte de Craciun, de aceasta data impotriva Radio „Europa Libera”. Fostul ministru si-a apreciat onoarea terfelita la sute de mii de euro, relateaza Ziarul de Iasi.
In actiunea indreptata impotriva „Deutsche Welle”, Toader a cerut „constatarea incalcarii onoarei, demnitatii, reputatiei si vietii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin savarsirea unei fapte juridice ilicite constand in publicarea articolului de presa cu titlul «Inchisorile din Romania: gandaci, plosnite si tentative de suicid»”.
Publicat pe 7 iulie 2022, articolul facea un bilant al aplicarii legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de detinuti eliberati in baza acestei legi, 1.834 fusesera condamnati pentru omor, iar 762 pentru viol. In decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de detinuti eliberati recidivasera.
„Au fost inregistrate, pe langa alte infractiuni, crime, violuri, molestarea sexuala a copiilor”, se mentiona in articol. Textul facea o prezentare a conditiilor din penitenciarele romanesti si a functionarii sistemului judiciar in comparatie cu situatia din restul Europei. Numele lui Tudorel Toader era mentionat o singura data in expresia „lege promovata de fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader in guvernarea PSD”.
Exact aceasta expresie a fost subliniata in actiunea depusa de Toader la Tribunal, fostul ministru considerandu-se vizat de intregul articol.
„Afirmatiile prin care se incearca acreditarea ideii conform careia subsemnatul ar fi vinovat de sustinerea recursului compensatoriu nu au nicio baza factuala. Sunt pure inventii, cu caracter prejudiciator”, a aratat Toader. In actiunea sa, rectorul UAIC arata ca legea recursului compensatoriu a fost initiata in noiembrie 2016, cand prim-ministru era Dacian Ciolos, iar ministru al Justitiei, Raluca Alexandra Pruna.
In aprilie 2017, ministerul Justitiei, condus acum de Tudorel Toader si-a exprimat dezacordul fata de forma legii care ajunsese la Senat, iar in iunie, ministerul a sustinut sesizarea de neconstitutionalitate a legii. Toader afirma ca sustinea ideea unei aplicari conditionate, nu automate, a prevederilor legii.
„Initial, se avea in vedere utilizarea liberarii conditionate ca garantie a faptului ca pe de o parte mecanismul nu se va aplica automat, iar pe de alta parte, ca niciun detinut nu va beneficia de acest mecanism si nu va fi pus mai repede in libertate fara sa fi indeplinit cerintele de reparare a prejudiciului si cele privind comportamentul”, a mentionat fostul ministru.
Argumentele prezentate de acesta in actiunea sa nu sunt noi. Aceleasi argumente au mai fost prezentate de Tudorel Toader si ca ministru. Un alt articol publicat de Deutsche Welle, in ianuarie 2019, mentionat si el in actiunea lui Toader, contesta aceste argumente, aratand ca aceeasi majoritate parlamentara sustinuse proiectul de lege de la initierea si pana la adoptarea sa.
„Ministrul Justitiei, ce nerusinare, se disculpa prin sofismul potrivit caruia proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost initiat sub executivul precedent. De parca n-ar conta cine a validat efectiv aceasta lege stramba. Si de parca executivul precedent n-ar fi fost sustinut de aceeasi majoritate pesedista.
Tudorel Toader si mai-marii regimului Dragnea sunt de vina, pentru ca in mandatul lor si sub presiunea ori autoritatea lor, parlamentul a adoptat legea cu pricina in pofida avertismentelor pe buna dreptate alarmate si repetate ale expertilor, ale societatii civile, ale presei care nu minte”, se mentiona in articolul „Tudorel Toader si legea borfasilor”.
Tudorel Toader acuza Deutsche Welle de desfasurarea unei „campanii sistematice de denigrare”, in perioada 2018-2019 fiind publicate „peste 85 de articole denigratoare”.
„Exercitiul libertatii de exprimare comporta datorii si responsabilitati. Distorsionarea realitatii, operata cu rea-credinta, depaseste limitele libertatii de exprimare. Insinuarile facute au fost susceptibile sa creeze o imagine eronata in ochii publicului si avand in vedere calitatea paratului Deutsche Welle este cel putin evidenta reaua-credinta ce caracterizeaza acest articol”, a apreciat fostul ministru.
Acesta a cerut ca Deutsche Welle sa fie pusa sa plateasca 2 milioane lei cu titlu de despagubiri, retragerea articolului de pe pagina de internet a postului, dar si publicarea eventualei sentinte de condamnare in doua numere consecutive a trei cotidiane nationale si pe pagina de internet a postului de radio.
O a doua actiune a fost inaintata impotriva postului „Europa Libera”, care a publicat la inceputul acestui an articolul „Tara in service. Ororile din inchisori. Ce (nu) a respectat Romania din decizia CEDO privind tortura detinutilor”, in care se faceau referiri si la legea recursului compensatoriu.
Tribunalul nu a stabilit inca data primului termen de judecata pentru niciuna dintre cele doua actiuni.
