Tudorel Toader scrie ingrozit Comisiei de la Venetia dupa ce a aflat ca va fi dat afara. Nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase
Fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a transmis o scrisoare Comisiei de la Venetia in care tine sa dezminta ca a avut vreun rol in atacurile brutale ale Regimului PSD-Dragnea la adresa statului de drept. Scrisoarea lui Toader vine in contextul intentiilor Guvernului Romaniei de a solicita revocarea lui Tudorel Toader din Comisia de la Venetia.
„Voi ramane atasat valorilor constitutionale promovate de catre Comisie!”, promite Toader, disperat, dupa ce arata ca „nu imi asum nimic din ceea ce au facut sau nu au facut altii”.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a confirmat joi ca Guvernul are de gand sa solicite revocarea lui Tudorel Toader din pozitia de reprezentant al Romaniei la Comisia de la Venetia. Acest lucru se va intampla „foarte curand”, a precizat noul ministru al Justitiei. „Doresc acolo o reprezentare la cel mai inalt nivel nu numai de profesionalism, ci si de integritate morala. Cred ca atasamentul fata de valorile justitiei si sistemul judiciar va fi un criteriu atunci cand vom reevalua aceasta pozitie. Foarte curand”, a declarat Predoiu.
Scrisoarea lui Tudorel Toader:
Catre
Comisia de la Venetia,
Gianni Buquicchio, Presedinte
Membrii Comisiei
Excelenta voastra, Domnule Presedinte,
Excelentele voastre, Doamnelor si Domnilor
In spatiul public circula informatia potrivit careia Guvernul intentioneaza sa solicite revocarea mea din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea Romaniei. In masura in care aceasta informatie se va confirma, exprim speranta faptului ca Executivul are in vedere:
1. Refuzul de a promova Ordonanta de Urgenta privind amnistia si gratierea. Se cunoaste faptul ca se insista pentru un act de clementa cu putine exceptii si fara limite de pedeapsa. Masura ar fi profitat tuturor, nu doar majoritatii guvernamentale din acea perioada.
2. Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost initiat anterior momentului in care am preluat portofoliul de la Ministerul Justitiei. In procedura parlamentara, sub semnatura mea, ministerul justitiei a dat aviz negativ modificarilor parlamentare.
Sub semnatura mea, in controlul de constitutionalitate, ministerul justitiei a sustinut neconstitutionalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare, sa fie considerate ca executate, iar parlamentul a marit de la 3 la 6 zile. In urma respingerii obiectiei de neconstitutionalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat in Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat in vigoare, producandu-si efectele.
3. Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, precum si pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsa. In iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de catre Guvern si transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de catre Comisia speciala care l-a modificat in mod substantial, adaugand numeroase solutii legislative declarate neconstitutionale, inclusiv forma adoptata dupa primul control de constitutionalitate.
Nici una dintre solutiile legislative care au fost declarate neconstitutionale nu a fost initiata de catre Ministerul Justitiei.
Asa se face ca, nici pana in prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, iar Directiva privind confiscarea extinsa nu este transpusa in legislatia noastra penala.
4. Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedura penala, in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, precum si pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie. In noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de catre Guvern si transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de catre Comisia speciala care l-a modificat in mod substantial, adaugand numeroase solutii legislative declarate neconstitutionale, inclusiv forma adoptata dupa primul control de constitutionalitate.
Nici una dintre solutiile legislative care au fost declarate neconstitutionale nu a fost initiata de catre Ministerul Justitiei.
Asa se face ca, nici pana in prezent, din 2017, Codul de procedura penala nu a fost pus in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, iar Directiva privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie nu este transpusa in legislatia noastra procesual penala.
5. Ministerul Justitiei avea in lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justitiei. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia speciala din parlament a solicitat respectivul draft, iar la initiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificari substantiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justitiei. Personal am predat materialul aflat in lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Venetia. Comisia speciala a renuntat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Venetia.
Printre alte solutii legislative, la initiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, iar prin art. 881 – 889 a consacrat si infiintarea Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitie, urmand apoi intreaga odisee parlamentara, cu multe controverse si neconstitutionalitati.
6. Refuzul de a promova Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, prin preluare unora dintre solutiile proiectelor de lege, declarate neconstitutionale, prin care se urmarise modificarea celor doua coduri. Se dorea urmatoarele: preluarea prin OUG a solutiilor validate prin controlul de constitutionalitate; preluarea, cu modificari, a solutiilor declarate ca fiind partial neconstitutionale, respectiv, preluarea solutiilor nesupuse controlului de constitutionalitate, sub motivarea faptului ca „sunt constitutionale din moment ce nu au fost criticate de catre autorii obiectiei de neconstitutionalitate”.
7. Refuzul de a promova Ordonanta de Urgenta care sa consacre posibilitatea formularii contestatiei in anulare impotriva hotararilor definitive pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complete de 5 judecatori. Ordonanta e Urgenta era solicitata in urma deciziei Curtii Constitutionale, avand acelasi obiect.
Domnule Presedinte,
prin aceste cateva exemple, dintr-o dinamica legislativa plina de interese, suprapuneri de competente si controverse;
reafirmand faptul ca imi asum tot ceea ce am facut sau nu am facut eu in domeniul justitiei;
reafirmand faptul ca nu imi asum nimic din ceea ce au facut sau nu au facut altii, in acelasi domeniu;
dupa 10 ani de judecator constitutional, sapte ani de agent de legatura al Curtii Constitutionale la Comisie;
avand calitatea de membru titular al acesteia;
indiferent de calea de urmat,
voi ramane atasat valorilor constitutionale promovate de catre Comisie!
Cu deosebita consideratie,
Prof.univ.dr. Tudorel TOADER
Rector al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
Membru titular al Comisiei de la Venetia
Judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei ( X.2006 – VII.2016)
Ministru al Justitiei in trei Guverne ( II.2017 – IV.2019).
