Turbulente in Balcani din cauza redenumirii aeroportului din Dubrovnik

Redenumirea aeroportului din Dubrovnik a declansat o noua disputa etnica intre croati si sarbi, de data aceasta asupra descendentei unuia dintre cei mai ilustri fii ai orasului-port antic, potrivit The Guardian.

Acum, avioanele aterizeaza pe aeroportul Ruder Boskovic, numit in cinstea unui astronom, matematician si polimat din secolul al XVIII-lea. Cunoscut de italieni ca Ruggiero Giuseppe Boscovich si de englezi ca Roger Joseph Boscovich, el a conturat o singura lege care guverneaza fortele naturale, un precursor al teoriei atomice si a dovedit absenta unei atmosfere pe Luna.

In 1711, cand s-a nascut Boskovic, republica autonoma Dubrovnik era cunoscut sub numele de Ragusa. Mama sa era italianca si a plecat la Roma la varsta de 14 ani pentru a-si urma studiile si apoi cariera.

Dar identitatea si provenienta tatalui sau sunt acum subiect de disputa, intr-o cearta care demonstreaza inca o data ca atribuirea locului de origine al oamenilor este o afacere spinoasa in Balcani, unde identitatea poate fi atat fluida, cat si foarte emotiva. In general, alegerile religioase si afilierile facute cu secole in urma au devenit identitate etnica: catolicii au devenit croati, crestinii ortodocsi – sarbi si musulmanii bosniaci – bosniaci.

Nikola Boskovic a fost un negustor ragusan din satul Orahov Do, din muntii care se profileaza langa Dubrovnik. Acest sat se afla acum in jumatatea Bosniei condusa de sarbi, cunoscuta sub numele de Republica Srpska. Liderii separatisti ai acelei entitati vor sa-si construiasca propriul aeroport la Trebinje, nu departe de Orahov Do, si vor sa-l numeasca Ruder Boskovic. Argumentul lor este ca Nikola Boskovic si familia sa erau sarbi inainte de a se converti la catolicism.

Savantii sarbi sustin ca aceasta convertire a lui Nikola Boskovic a fost pur tranzactionala si a fost facuta astfel incat sa se poata casatori intr-o familie catolica din Ragusa sau sa-si continue cariera si, prin urmare, nu a schimbat identitatea sarba a familiei.

Fostul presedinte sarb Boris Tadic l-a descris pe Boskovic drept „sarbo-catolic”.

„Cand luam in considerare problema originii etnice a lui Boskovic, este crucial sa recunoastem ca conceptul de identitati nationale a avut semnificatii diferite in timpul stramosilor sai”, a spus Danilo Kovac, istoric la Universitatea Sapienza din Roma. „Arhivele istorice confirma fara indoiala ca Nikola a vizitat si a descris bisericile si manastirile ortodoxe sarbe din Kosovo”, a adaugat el, referindu-se la lucrarile savantilor sarbi si muntenegreni care sustin ca familia era in esenta sarba.

Ivan Maslac, directorul comercial al aeroportului din Dubrovnik, a respins astfel de afirmatii. „Numirea aeroportului este treaba noastra si, desigur, nu vom intreba pe nimeni despre asta. Desigur ca Ruder Boskovic nu este sarb”, a spus el, potrivit ziarului Slobodna Bosna.

Lupta pentru personalitatile locale nu a inceput acum. In 2006, Serbia a numit aeroportul din Belgrad dupa Nikola Tesla, legendarul inventator si bunicul ingineriei electrice. Tesla a fost sarb nascut in satul Smiljan, care atunci, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla la granita militara a imperiului austro-ungar si pe teritoriul Croatiei de astazi.

Desi abia daca a pus piciorul in Serbia actuala, Belgradul il revendica pe Tesla ca apartinandu-i. Cenusa lui se afla intr-un muzeu din Belgrad, iar biserica ortodoxa sarba a militat pentru a le muta intr-o catedrala, in ciuda conceptiei sale detasate asupra religiei. Serbia s-a plans cand Croatia a pus chipul inventatorului pe monedele sale de 50, 20 si 10 de centi cand a aderat la zona euro la inceputul anului.

Banca Nationala a Serbiei a declarat agentiei France-Presse ca, facand acest lucru, Zagrebul „a uzurpat mostenirea culturala si stiintifica a poporului sarb”.

Tesla, care a devenit cetatean american, ar fi fost probabil ingrozita de argumente. „Sunt la fel de mandru de originea mea sarba ca si de patria mea croata. Traiasca toti iugoslavii”, a spus el odata.

In Bosnia, problema Trebinje are o alta dimensiune, fiind considerata un efort al nationalistilor sarbi bosniaci si al liderului lor separatist, Milorad Dodik, de a consolida autonomia Republicii Srpska. Proiectul a fost blocat pana acum de membrii croati si bosniaci ai presedintiei bosniace comune.