„Ucigasul tacut din sistemul de sanatate din Romania”. Analiza foarte dura publicata de International Health Policies
Pe site-ul International Health Policies a aparut in aceasta saptamana un articol dur la adresa sistemului de sanatate din Romania, in care se vorbeste despre impactul infectiilor nosocomiale. Articolul este scris de farmacista Lavinia Balea, specializata pe combaterea rezistentei antimicrobiene.
Iata traducerea integrala a articolului, publicat de International Health Policies:
Pe 30 octombrie 2015, clubul de noapte Colectiv din Bucuresti a luat complet foc in cateva secunde, „cladirea echipata cu iesire de urgenta si ignifugata” dovedindu-se doar reala in documentatia de proiect.
Ca si cum cele 27 de decese din tragedia incendiului nu ar fi fost de ajuns, alte 37 de victime ale arsurilor au murit in spital in zilele si saptamanile urmatoare, in principal din cauza infectiilor bacteriene cu rezistenta multimedicamentoasa. 30 octombrie marcheaza astfel o zi de doliu national in Romania. Dar a fost, de asemenea, inceputul luptei tarii impotriva infectiilor nosocomiale (adica a infectiilor dobandite in timpul procesului de primire a asistentei medicale care nu au fost prezente in momentul internarii). In acest articol, voi face mai multa lumina asupra acestei povesti putin mediatizate si asupra situatiei actuale.
Potrivit unui raport din 2016 al Institutului National de Sanatate Publica, infectiile nosocomiale din Romania sunt subraportate si, posibil, subdiagnosticate, Romania situandu-se in zona rosie atat in ceea ce priveste utilizarea (excesiva) a antibioticelor, cat si in ceea ce priveste prevalenta bacteriilor rezistente la medicamente.
Acest lucru arata nevoia critica si urgenta de reformare a sistemului de sanatate din Romania. Intr-adevar, faptul ca atat de multe alte victime au murit din cauza infectiilor nosocomiale cu bacterii multirezistente la medicamente dupa incendiu (asa cum a fost evidentiat in documentarul Colectiv, nominalizat la Oscar), serveste ca o amintire grava a coruptiei adanc inradacinate in sistemul de sanatate al tarii. Impreuna cu calitatea slaba si cu unitatile medicale extrem de subfinantate ( Romania cheltuieste mai putin de 5% din PIB pentru sanatate, mult mai putin decat alte tari din UE), acest lucru a determinat multi profesionisti din domeniul medical sa migreze spre conditii de munca mai bune in Europa de Vest.
Asadar, reforma sistemului de sanatate romanesc ar fi trebuit sa aiba loc de mult timp, fie si numai pentru a face ceva in legatura cu clasarea Romaniei in The Economist ca fiind „cel mai prost sistem de sanatate din UE”!
Subraportarea infectiilor nosocomiale
Infectiile nosocomiale infloresc, de obicei, in infrastructuri sanitare deficitare. Problema este amplificata si mai mult in Romania de lipsa unor proceduri de depistare si a unor politici clare privind modul de prevenire a acestora. In ultimii ani au iesit la iveala multe probleme legate de infectiile nosocomiale, inclusiv prezenta coloniilor de superbacterii in spitale si faptul ca, timp de multi ani, sute de spitale din Romania au achizitionat dezinfectanti scumpi si puternic diluati de la producatorul local Hexi Pharma, care, din pacate, nu au reusit sa eradicheze bacteriile daunatoare din spitale.
Pe hartie, multe spitale din Romania par a fi in stare excelenta, insa este clar ca subraportarea este o cauza majora a bolilor dobandite in spitale. Spitalele cu rate ridicate de infectii nosocomiale sunt penalizate, prin urmare sunt stimulate sa le ascunda. Recent, managerul celui mai important spital de boli pulmonare din tara a declarat chiar ca declararea infectiilor nosocomiale este „perceputa ca o pedeapsa” de catre personalul medical. Imaginati-va asta.
Invata Romania din greselile sale?
La multi ani de la tragedie, infectiile nosocomiale continua sa contribuie semnificativ la ratele de mortalitate intr-un sistem lipsit de legi si reglementari privind rezistenta antimicrobiana, precum si de un sistem clar de supraveghere si raportare.
Pandemia Covid a demonstrat acest lucru. Oficialii romani au documentat zero incidente de infectii spitalicesti in randul pacientilor cu Covid-19 de la inceputul pandemiei. O afirmatie ridicola. Conform cercetarilor europene, chiar si tari cu sisteme medicale mult superioare au inregistrat infectii asociate asistentei medicale in randul pacientilor COVID-19. Deci, dintr-o data, Romania ar fi „depasit” majoritatea celorlalte tari din UE…?
Parca pentru a sublinia acest lucru, o tragedie recenta a avut loc la o maternitate din Cluj Napoca, un centru medical renumit al orasului, cand patru nou-nascuti si-au pierdut viata din cauza infectiilor nosocomiale. „Avem cel putin patru nou-nascuti morti, nimeni nu-si asuma responsabilitatea, la Directia de Sanatate Publica este o tacere totala, in timp ce la Ministerul Sanatatii se declanseaza o ancheta frenetica, condusa de un ministru al Sanatatii care in acest moment se afla intr-o excursie de lux in Cuba”, a declarat deputatul Emanuel Ungureanu.
Si astfel, sistemul romanesc continua sa isi dezamageasca cetatenii. Din pacate, natiunea este bine obisnuita cu scandalurile medicale si cu coruptia omniprezenta intr-un sistem de sanatate subfinantat, ingreunat de ineficienta si de un management politizat. Ce spun, de fapt, vocile comunitatii? „Rafila, intra in secolul 21!”, „Rafila, avem o epidemie de infectii nosocomiale, ce ai de gand sa faci?”, „Cerem un sistem digitalizat de raportare a infectiilor nosocomiale”. Cum romanii s-au saturat sa asiste la nedreptatile care se desfasoara sub ochii lor, Declic, o retea romaneasca de lobby online cu peste 1 milion de membri ai societatii civile, a dus o lupta acerba pentru combaterea infectiilor nosocomiale. Acest ultim apel a fost adresat direct ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila.
A sosit momentul pentru tanara generatie
In timpul practicii mele ca farmacist, am devenit constient de cat de volatil este sistemul medical, de interesele politice si de faptul ca eram doar un „pion” pe o tabla de sah inconjurat de „regi si regine”. Acest lucru m-a motivat puternic sa urmez programul de sanatate publica de la Universitatea Lund si sa invat despre un sistem robust precum cel din Suedia. Acest lucru imi va permite sa ma intorc in Romania si sa fac parte din procesul de elaborare a politicilor, cu un nou angajament pentru reducerea inegalitatilor in materie de sanatate si cu capacitatea de a crea imbunatatiri reale in sistemul de sanatate.
Datorita vocii din ce in ce mai puternice a tinerei generatii, cred ca mai exista inca sperante ca Romania sa schimbe lucrurile.
Foto: ro.depositphotos.com
